carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
mai mult clară îndreptarea acestor aplicaţii spre sectoarele industriale de vârf (aeronautica,
energie nucleara,…).
Ţinând seama pe de o parte de argumentul economic iar pe de alta de deplasarea
interesului în direcţia tradiţionala adică a activităţilor cu riscuri mai scăzute, au început să
apară contribuţii care propun versiuni simplificate ale tehnicilor uzuale ale securităţii
sistemelor. Ele răspund evident la necesitatule de accesibilitate financiară şi tehnica pentru
aceste instrumente.
In proiectul de standard internaţional DIN IEC 56 (sec) 353 Analysetechnischer
Risiken, sunt cuprinse cerinţele impuse unei analize de risc
(fig. 2). Nivelul necesar de analiză este stabilit în funcţie de nivelul riscului. Se încearcă
astfel o punere de acord între cerinţele de securitate şi efortul financiar.
Fig. 2: Cerintele impuse unei analize de risc
.
4. Clasificarea metodelor de analiza a securităţii sistemelor
Analiza de securitate a unui sistem poate fi efectuată a priori sau a posteriori, în
ambele cazuri demersurile putând fi directe (inductive) sau inverse (deductive).
4.1.Analiza a priori - analiza a posteriori
O analiza a priori este efectuată înaintea apariţiei evenimentelor nedorite (accidente) ;
analistul consideră un anumit număr din aceste evenimente şi căuta să prevină diversele
consecinţe. Un astfel de demers se bazează pe experienţa acumulată privind apariţia în alte
ocazii a aceloraşi evenimente analoage precum şi pe cunoştinţele referitoare la posibilităţile
de apariţie a defectărilor (sau disfuncţiilor) care pot conduce la evenimente finale nedorite.
O analiză a posteriori, din contră, este efectuată după apariţia unui eveniment nedorit
ea furnizând date utile pentru o viitoare analiză a priori. Ea se poate transforma într-o analiză
a priori în situaţii în care analistul nu urmăreşte numai cercetarea de reconstituire a procesului
unic care a condus la un astfel de eveniment sau la evenimente analoage.
4.2. Metoda directă si indirectă
Pentru a studia mecanismul, logica de înlănţuire între două sau mai multe evenimente
se face apel la raţionamente prin inducere şi deducere. Aceasta conduce la doua proceduri de
86