carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
informaţii suficiente referitoare la :
- componentele sistemului studiat,
- legătura lor reciproca,
- modurile de defectare şi consecinţele elementare directe ale acestora.
Aceste informaţii permit a construi un model şi în general asupra acestui model, care
trebuie să reconstituie structurile şi caracteristicile semnificative ale sistemului, efectuându-se
analiza în acest caz.
Din acest motiv, analiza detaliată prin metoda directă se efectuează mai ales pentru
sistemele materiale ca: circuite de comandă, ansambluri automatizate, aparate, etc, sisteme
pentru care este relativ simplă obţinerea informaţiilor necesare analizei. În acest caz problema
are din start un caracter cert determinist, şi numai complexitatea sistemului poate împiedica
relevarea directă a efectelor nu numai elementare ci şi globale ale diferitelor defectări.
Metoda inversă, este mai suplă şi prezintă marele avantaj de a putea fi aplicată chiar
dacă nu se dispune din start de informaţii detaliate asupra sistemului. Din acest motiv se
pretează în special la analiza securităţii sistemelor complexe (de ex. ateliere, uzine, etc.). În
concluzie în faţa unui sistem cuprinzând oameni, echipamente, mediu înconjurător, sarcini de
realizat, metode de munca utilizate, etc., este dificil a şti a priori la ce grad de detalii tehnice
trebuie reprezentat sistemul, care vor fi caracteristicele semnificative, etc. ; altfel spus este
dificila crearea unui model util pentru studiul apariţiei accidentelor şi incidentelor. În
asemenea cazuri pornind de la evenimentul nedorit considerat, prin metoda inversă se poate
ajunge progresiv la cauzele care l-au produs.
Sub acest aspect, metoda inversă apare ca o metoda generală pentru analiza
evenimentelor.
c) Posibilitatea efectuării unei simulări analogice
Metoda directă se pretează la simularea analogică; în acest caz sistemul real este
înlocuit printr-un sistem fizic echivalent, dar mai manevrabil. Acesta trebuie să reconstituie
structura şi caracteristicele semnificative ale sistemului real. Analiza se efectuează
introducând în sistemul simulat disfuncţionări echivalente celor produse intr-un sistem real şi
se examinează consecinţele.
Utilizarea simulatoarelor electronice ce permit studierea rapida a efectelor defectării
componentelor maşinilor automate sau semiautomate constituie un exemplu de aplicare a
acestei metode.
5.Criterii pentru definirea pragului de risc acceptabil
Obiectivul fundamental al unui studiu de securitate a sistemului este atingerea unui
nivel de securitate satisfăcător. Aceasta se bazează pe compararea unui nivel de securitate
evaluat şi a unui sistem de securitate normativ.
5.1. Definirea formală a riscului
Pornind de la definiţia pericolului ca sursă a unei posibile leziuni sau afectări a
sănătăţii, riscul reprezintă dimensiunea acestuia, fiind caracterizat prin combinaţia între
posibilitatea de apariţie (a pericolului) şi gravitatea consecinţelor ( leziuni sau afectare a
sănătăţii ) într-o situaţie periculoasă.
Din punct de vedere teoretic se poate defini o curbă de acceptabilitate a riscului (fig.
4).
88