carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
mucoaselor oculare şi respiratorii, ceea ce duce la scăderea capacităţii de apărare faţă de flora
microbiană din aer şi sporeşte riscul de îmbolnăvire. Creşterea umidităţii peste 70% devine
dăunătoare deoarece împiedică eliminarea normală a transpiraţiei, perturbând procesul de
termoreglare a organismului.
Curenţii de aer influenţează de asemeni starea de confort termic. La aceeaşi
temperatură, în funcţie de viteza lor, pot provoca disconfort, iar la depăşirea anumitor limite
perturbă termoreglarea organismului. Astfel, în sezonul cald, viteza curenţilor de aer nu
trebuie să depăşească 0,6 m/s când se lucrează în poziţie şezândă, respectiv 1,5 m/s când se
lucrează în poziţie ortostatică.
Zgomotul este sunetul nedorit perceput de ureche. Nivelul de zgomot este rezultatul
energiei ce mişcă aerul şi transmite oscilaţii/vibraţii de la sursă la urechi. Din punct de vedere
al perceperii lor de către organul auditiv, oscilaţiile acustice se clasifică în:
- infrasunete – cu frecvenţa sub 16 Hz
- sunete - cu frecvenţa între 16 şi 16000 Hz
- ultrasunete - cu frecvenţa peste 16000 Hz
Domeniul de frecvenţă audibil este cuprins între 20 şi 20000Hz.
În mod normal, la fiecare loc de muncă cele trei categorii se suprapun atât în ceea ce
priveşte componenţa spectrului oscilaţiilor generate de echipamentele tehnice, cât şi în ceea
ce priveşte acţiunea lor asupra organismului uman.
Pe lângă intensitate, un alt parametru important este durata zgomotului. În funcţie de
durată (T) se pot distinge următoarele categorii de zgomot:
- zgomot impulsiv –T de ordinul a câteva zeci de milisecunde;
- zgomot stabil – variaţia nivelului de zgomot nu depăşeşte 5 dB;
- zgomot fluctuant – variaţia nivelului de zgomot depăşeşte 10-15 dB;
- zgomot intermitent – perioadele cu nivel ridicat alternează cu perioade cu
nivel nesemnificativ.
În urma expunerii la acţiunea unui zgomot intens apare oboseala auditivă, un fenomen
de uzură reversibilă, dar revenirea este din ce în ce mai dificilă în cazul expunerii persoanei
un timp mai îndelungat la acţiunea zgomotului. În acest caz are loc o trecere lentă, insensibilă,
din domeniul tulburărilor funcţionale în cel al modificărilor organice, adică al apariţiei
surdităţii. Surditatea profesională este rezultatul expunerii la acţiunea zgomotului şi
debutează cu dificultăţi în perceperea comunicărilor verbale curente. După un timp vocea
normală nu mai percepută decât la mică distanţă.
Expunerea la acţiunea zgomotului poate avea efecte negative asupra:
- funcţiilor organismului uman: cefalee însoţită de greaţă, oboseală, scădere în
greutate,disfuncţii respiratorii, accelerarea ritmului cardiac, etc.;
- sistemului nervos: tulburări ale somnului, senzaţii de disconfort, nevroze, modificări
psiho-afective, etc.;
- funcţiei vizuale: degradarea capacităţii de apreciere reală a distanţei, deficienţă în
recunoaşterea luminilor colorate, etc.
În urma expunerii la infrasunete se constată instalarea rapidă a unei oboseli marcate,
scăderea tensiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac, tremurături şi frisoane ale muşchilor,
diminuarea tonusului muscular.
Expunerea la acţiunea ultrasunetelor poate afecta întreg organismul sau numai anumite
organe sau sisteme: organul auditiv, sistemul nervos, endocrin, muscular, sanguin. La
intensitate foarte mare efectul poate fi chiar moartea instantanee.
Iluminatul este un alt factor de risc propriu mediului fizic ambiant. Poate influenţa
negativ activitatea executantului prin:
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire
143