carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
consecinţă o izolare a inspectorului de muncă atât în cadrul instituţiei din care face parte cât şi
în viaţa socială.
Hărţuirea la locul de muncă provoacă un stres considerabil victimelor şi colegilor,
familiilor şi prietenilor acestora. În unele cazuri, victimele nu îşi pot desfăşura activitatea în
mod normal la locul de muncă şi nu pot avea o viaţă normală. Hărţuirea poate produce
afecţiuni post-traumatice pe bază de stres, pierderea respectului de sine, anxietate, apatie,
iritabilitate, tulburări de memorie, tulburări ale somnului şi probleme de digestie, şi chiar
sinucidere. Simptomele pot persista ani de-a rândul după hărţuire.
Deficitul de imagine a organului de control
Este cunoscut faptul că atenţia presei se focalizează în general pe subiecte care
afectează un grup cât mai mare de persoane. Astfel, instituţiile cu profil social sau economic
sunt cele care captează cel mai mult interesul presei. De asemenea, este binecunoscută
apetenţa mass-mediei pentru ştiri de senzaţie.
Deficitul de imagine al unui inspector de muncă poate fi cauzat de o serie de aspecte,
cum ar fi:
Cauze externe instituţiei de control
• Dezinteres din partea reprezentantului mass-mediei care redactează ştirea faţă de
domeniul de activitate al instituţiei de unde provine inspectorul de muncă (din
motivele menţionate la capitolul anterior).
• Incapacitatea mass-mediei de a înţelege domeniul de activitate al instituţiei, din
cauza caracterului specializat al acestuia.
• Stereotipurile, zvonurile şi atitudinea de etichetare faţă de o instituţie publică sau
un angajat al acesteia, practicată de jurnalişti.
• Neprofesionalismul jurnalistic urmare a incompetenţei profesionale şi a
interesului personal
Cauze interne instituţiei de control
• Insuficientă atenţie acordată promovării activităţii instituţiei respective.
• Implicarea personalului instituţiilor publice (din orice domeniu de activitate) în
scandaluri de tip corupţie, mită, abuz.
• Incompetenţa şi/sau ineficienţa personalului instituţiei în deservirea publicului.
• Absenţa unei strategii de comunicare interne şi externe.
Dezechilibrul între viaţa privată şi viaţa profesională afectează inspectorul de
muncă. Volumul din ce în ce mai ridicat de muncă şi programul de lucru care poate suporta
modificări în orice moment, îngreunează realizarea unui echilibru corespunzător între viaţa
privată şi viaţa profesională. Inspectorii de muncă SSM participă la cercetarea accidentelor de
muncă, imediat după ce acestea se produc. Cercetarea la faţa locului şi culegerea primelor
informaţii şi documente necesită disponibilitatea inspectorului spre un program prelungit în
detrimentul orelor petrecute în mijlocul familiei. Aceasta poate duce la apariţia stresului şi a
altor efecte negative asupra sănătăţii inspectorilor, în special atunci când nu există posibilităţi
ca să îşi ajusteze condiţiile de lucru în funcţie de nevoile lor personale.
Concluzii
Aceste aprecieri personale arată că sarcina de muncă şi mediul de muncă în care îşi
desfăşoară activitatea inspectorul din cadrul Compartimentului Sănătate şi Securitate în
Muncă, prin factorii de risc enumeraţi, afectează sănătatea emoţională şi socială a acestuia.
În raport cu performanţa sustenabilă în muncă, performanţă pe care fiecare unitate din
sectorul public şi-o doreşte, sănătatea angajaţilor este redefinită conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii ca starea de bine fizică, emoţională şi socială a unei persoane. Sănătatea
nu presupune doar absenţa bolii sau a infirmităţii ( Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2006).
153