carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

More documents

Recommendations

Info

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor şi propune mijloace pentru evitarea lor. În 1871, medicul suedez Holgren a examinat deficienţele perceperii culorilor de către mecanicii de la căile ferate şi a propus să se ţină seama de acest lucru la încadrea personalului feroviar. În 1890, F. Kraepelin şi-a dezvoltat teoria sa despre curba de lucru şi oboseală, iar A. Bine şi T. Simon au pus bazele sistemului de teste pentru examinarea inteligenţei. Spre finele sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea apar şi se dezvoltă ca ramuri distincte fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia, protecţia muncii. În România, unul din fondatorii şcolii româneşti de fiziologie experimentală este considerat profesorul de fiziologie I. Atanasiu, datorită studiilor privind optimizarea performanţelor neuromotorii în sport şi în muncă, iar profesorul I. Niţescu de la Cluj s-a orientat spre investigaţii preponderent biochimice asupra efortului muscular. 8. Prevenirea riscurilor profesionale - principii În acţiunea de prevenire a riscurilor trebuie aplicate următoarele principii generale: - principiul eficienţei, pe baza căruia angajatorul trebuie să garanteze într-un mod eficient siguranţa şi sănătatea lucrătorilor de care răspunde; - principiul gestiunii democratice, care conjugă răspunderea angajatorului cu recunoaşterea dreptului lucrătorilor de a participa, de a fi consultaţi şi de a participa activ la toate acele probleme de securitate şi sănătate în muncă care îi afectează; - principiul cooperării şi coordonării acţiunilor atunci când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi. Directiva cadru, şi implicit Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, stabileşte principiile de prevenire: - principiul eliminării: evitarea riscurilor; - principiul evaluării riscurilor inevitabile: evaluarea riscurilor care nu se pot evita, - principiul prevenirii la sursă: combaterea riscurilor sursă; - principiul adaptării personale: adaptarea muncii la om în ceea ce priveşte structura posturilor de muncă, alegerea echipelor şi metodelor de lucru şi de producţie în vederea atenuării muncii monotone, repetabile şi de a reduce efectele asupra sănătăţii; - principiul adaptării tehnice: a avea în vedere progresul tehnic; - principiul prevenirii înlocuitoare: înlocuirea aspectului periculos cu ceea ce poate însemna puţin sau nici un fel de risc; - principiul planificării: planificarea prevenirii, cautând un ansamblu coerent care să integreze tehnica, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor ambientali ai muncii; - principiul prevenirii colective: adoptarea de măsuri care să prioriteze protecţia colectivă celei individuale; - principiul autoprotecţiei: furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. Din perspectiva adaptării personale, a adaptării muncii la om, trebuie avute în vedere şi obligaţiile privind luarea în considerare a capacităţilor profesionale ale lucrătorilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când i se încredinţează sarcini, să se adopte măsurile care să garanteze că doar lucrătorii care au fost suficient şi adecvat instruiţi şi informaţi să aibă acces la zonele de risc grav şi specific. 124
Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor 9. Concluzii Importanţa economică a securităţii şi sănătăţii în muncă este ceea ce factorii de decizie consideră că aceasta trebuie să fie, pentru că este în acelaşi timp o problemă în domeniul social şi al sănătăţii publice, precum şi în domeniul economic şi al afacerilor. Motivele pentru care se doreşte o mai bună securitate şi sănătate în muncă provine din scopurile sociale cât şi din cele economice. Efectele de natură economică ale accidentelor şi vătămărilor profesionale pot fi identificate ca fiind cheltuieli financiare, daune sau pierderi de resurse. Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă contribuie la beneficiile economice atât ale întreprinderii, cât şi a societăţii ca întreg. La nivel de întreprindere, prevenirea accidentelor poate avea beneficii sub forma reducerii pierderilor anticipate, economii ale cheltuielilor sau câştiguri suplimentare. În multe cazuri, beneficiile suplimentare (sau efectele pozitive colaterale neprevăzute ale activităţii de prevenire) sunt chiar mai importante decât beneficiile care sunt legate în mod direct de reducerea concediului pe caz de boală. Implementarea managementului de securitate şi sănătate în muncă este astăzi un imperativ pentru orice tip de organizaţie, indiferent de natura activităţii sale. Raţiunea pentru care este necesară abordarea cu cea mai mare seriozitate a aspectelor privind securitatea şi sănătatea în muncă ţine atât de prerogativele legislaţiei în vigoare, cât şi de dreptul fundamental al omului în statul civil de drept de a-i fi ocrotită sănătatea şi asigurată siguranţa. BIBLIOGRAFIE: 1. Viorel Cornescu, Paul Marinescu, Doru Curteanu, Sorin Toma – Management şi marketing 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Management 3. Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă – Inventarul costurilor sociale şi economice ale accidentelor de muncă 4. Florin Paşa – Managementul securităţii muncii, Tribuna Economică, Bucureşti, 2008 5. Alexandru Darabont, Ştefan Pece, Aurelia Dăscălescu – Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, vol. I, Editura AGIR, Buccureşti, 2001 125
Page 1 and 2:
Săptămâna europeană pentru săn
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Nr. Crt. Săptămâna europeană pe
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Nr. Crt. SC …………………
Page 35 and 36:
Săptămâna europeană pentru secu
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70: Săptămâna europeană pentru secu
Page 119: Săptămâna europeană pentru secu
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
show all

carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?