carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
de ani, iar capacităţile în ansamblu nu sunt foarte diferite de cele ale persoanelor de 20-30 de
ani.
Lucrătorii în vârsta pot fi influenţaţi negativ de o serie de constrângeri dăunătoare şi
de programul neregulat. Constrângerile temporale – influenţează negativ capacitatea de a
anticipa acţiunile de lucru următoare. Constrângerile fizice, ca manipularea sarcinilor grele,
menţinerea posturilor dureroase şi penibile atrag după sine influenţe majore asupra fiecărui
salariat din cauza evoluţiei aparatului locomotor şi modificării capacităţii musculare.
Programul neregulat şi în special lucrul în trei schimburi are repercusiuni asupra
calităţii somnului ( care este deja diminuată datorită vârstei ) şi asupra calităţii atenţiei. Exista
un efect cumulativ între vârstă, îmbătrânirea prematură generată de lucrul în trei schimburi şi
vechimea în acest tip de program care poate fi la originea unei incapacităţi la lucru în acest
program. Odată cu vârsta programul neregulat poate caza tulburări de somn, afecţiunilor
digestive, tulburărilor cardio-vasculare, perturbări endocrine şi tulburări de dispoziţie.
Este necesar să se menţină un echilibru între lucrătorul în vârstă şi munca lui la un
moment dat şi la un anumit loc de muncă prin măsuri la nivel de organizare, prin elaborarea
de reguli individuale pentru reducerea efectelor negative : reducerea solicitărilor fizice,
autonomie în luarea deciziilor, reducerea controlului, flexibilizarea programului de lucru.
Pentru lucrătorii în vârstă se pune problema de adaptare a capacitaţilor funcţionale în declin la
condiţiile de muncă si de performantă. Lucrătorii experimentaţi îşi creează reguli individuale
de lucru bazate pe economia mişcărilor, reducerea deplasărilor, strategii de reducere a
poziţiilor incomode.
Pentru a profita de capitalul de cunoştinţe şi experienţa lucrătorilor în vârstă se pot
crea căi de comunicare pentru transmiterea cunoştinţelor lor cât mai multor tineri.
Îmbunătăţire condiţiilor de muncă sunt benefice pentru toţi salariaţii, prevenind
fenomenele de uzură pentru cei mai tineri şi permiţând celor în vârstă să-şi continue munca în
condiţii de sănătate. [4]
O firma din Norvegia care consideră ca utilizarea experienţei lucrătorilor este
importantă a prezentat măsurile aplicate pentru menţinerea capacitaţii lucrătorilor în vârsta :
lucrătorii peste 50 de ani pot lucra acasă o zi pe săptămână, alţii muncind 80 % din timp
pentru 90 % din salariu. Regulile sunt individuale şi bazate pe cunoştinţele, deprinderile şi
experienţa fiecăruia. [5]
Lucrătorii cu dizabilităţi
Situaţiile de dizabilitate a salariaţilor pot fi cazuri de dizabilitate existentă înainte de
angajare şi situaţii apărute ca urmare a unor accidente sau agravării unor boli. Trebuie
remarcat faptul că o parte dintre situaţiile de dizabilitate pot fi cazuri de dizabilităţi dobândite
chiar în urma unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale.
Pentru integrarea sau reintegrarea profesională a persoanelor cu dizabilităti dar şi
pentru a limita agravarea situaţiilor de dizabilitate, este nevoie de o participare largă de
specialişti şi lucrători din interiorul şi/sau din exteriorul unităţii: conducerea unităţii, medici
de medicina muncii, servicii de securitate a muncii, membrii Comitetului de Securitate si
Sănătate în Muncă sau reprezentanţii salariaţilor, servicii de resurse umane, lucrătorii.
O evaluare a riscurilor în cazul lucrătorilor cu dizabilităţi trebuie să fie strict
particularizată
persoanei şi tipului de dizabilitate în raport cu locul de muncă, şi să conducă în final la
protejarea lucrătorului în cauză. Metodele de acţiune presupun analiza locurilor de muncă,
amenajări sau amplasări ale echipamentelor de muncă ori ale infrastructurii, ajutor la
manipularea maselor, înţelegeri, negocieri, sensibilizarea personalului.
In cazul dizabilităţilor motorii cu dificultăţi la urcarea şi coborârea scărilor şi la
60