carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
EVALUAREA RISCURILOR – FACTOR DE CREŞTERE A
PROFITULUI ORGANIZAŢIEI
SEBASTIAN SORIN CIOCAN
Rezumat: Evaluarea riscurilor reprezintă procesul sistematic de identificare şi evaluare a pericolelor pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, generate de locul de muncă . Scopul principal cât şi rezultatul evaluării
riscurilor, ca principală măsură de securitate într-o organizaţie, îl reprezintă preîntâmpinarea producerii
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, efecte majore ale nonsecurităţii. Deoarece costul securităţii este
de cel puţin două ori mai mic decât cel al nonsecurităţii, concluzia evidentă este că evaluarea riscurilor este un
factor de creştere a profitului unei organizaţii .
Cuvinte cheie: evaluarea riscurilor, costul securităţii, costul nonsecuritaţii
1. Introducere
Evaluarea riscurilor reprezintă procesul sistematic de identificare şi evaluare a
pericolelor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, generate de locul de muncă. Locurile de
muncă organizate de angajatori generează pericole ce pot determina vătămarea organismului
lucrătorului rezultând în final accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. Pentru a
preîntâmpina producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale este
necesară o acţiune continuă de descoperire a tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de
manifestare si gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului
uman. Rezultatul evaluării riscurilor îl reprezintă întocmirea şi implementarea planului de
prevenire şi protecţie bazat pe măsuri tehnice, organizatorice, sanitare şi de orice altă natură în
vederea eliminării riscurilor sau a controlării lor acolo unde nu pot fi eliminate .
Urmările accidentelor de muncă asupra lucrătorilor sunt reprezentate de incapacitate
temporară de muncă, invaliditate sau, cazul cel mai grav deces. Toate aceste urmări implică
pierderea definitivă (deces, invaliditate) sau temporară a capacităţii de muncă. Pierderea
capacităţii de muncă impune costuri pentru victimă, pentru angajator şi pentru bugetul
consolidat al statului. Fiecare accident înseamnă suferinţe fizice si psihice, pierderi de venituri
pentru cei implicaţi – victime, familie, prieteni, dar si o pierdere de timp de muncă pentru
firma în care are loc evenimentul şi pentru societate.
2. Costurile accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
La nivel mondial, investigaţiile efectuate de Biroul Internaţional al Muncii indică un cost
direct al accidentelor de muncă şi bolilor profesionale de aproximativ 1% din produsul
naţional brut, în timp ce pierderile totale datorate acestor evenimente totalizează în ţările
dezvoltate 2 – 4% din produsul naţional brut. În opinia mea, consecinţele economice se
reflecta in două categorii de costuri: directe si indirecte. În categoria costurilor directe sunt
incluse cele legate de contribuţia la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale,
indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă şi cele pentru prevenirea riscurilor.
Drept costuri indirecte pot fi considerate pierderile economice neacoperite prin asigurarea de
accidente de muncă şi boli profesionale, care grefează atât bugetul naţional, cat si
întreprinderea : cheltuieli pentru repararea maşinilor avariate sau înlocuirea lor, pierderile de
77