carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

More documents

Recommendations

Info

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor de agresiune (controlul accesului în unitate, amenajarea de sasuri la intrare, instalarea de ecrane protectoare); ▪ montarea de sisteme de protecţie colectivă (supraveghere video, sisteme de alertă şi alarmă, geamuri armate, etc); ▪ formarea personalului în scopul gestionării conflictelor şi stressului, pentru un mai bun control emoţional în situaţiile de agresiune; ▪ formarea personalului pentru detectarea precoce a potenţialilor agresori şi dezamorsarea escaladării violenţei; ▪ dotarea cu echipament de protecţie – vestă antiglonţ. Un potenţial agresor are trei posibilităţi la alegere: să atace, să se retragă sau să ajungă la un compromis. Angajatul care este în contact cu acesta poate prin atitudine, comportament şi cuvinte să influenţeze alegerea potenţialului agresor, determinându-l să aleagă ultimele două posibilităţi. METODE DE EVALUARE A RISCURILOR PSIHOSOCIALE Faţă de obligaţia legală de prevenire a riscurilor profesionale, angajatorul dispune de puţine mijloace pentru evaluarea riscurile psihosociale. Riscurile psihosociale sunt prin natura lor complexe şi au origine multifactorială. Pentru evaluarea lor pot fi iniţiate acţiuni, de către echipe pluridisciplinare de sănătate în muncă. Printre acestea, evaluarea stării de sănătate colectivă a unui grup mare de salariaţi permite evaluarea ştiinţifică a riscurile psihosociale dintro intreprindere. Această evaluare se sprijină pe chestionare de sănătate, validate pe plan internaţional, a căror analiză - anonimă şi colectivă – permite să se identifice în special: • care sunt riscurile cele mai importante? • care sunt colectivităţile cele mai expuse? • care sunt repercursiunile asupra sănătăţii salariaţilor? Pentru realizarea acestui tip de evaluare, echipa proprie a unităţii (conducerea unităţii, CSSM, inginerul de securitate şi medicul de medicina muncii) are nevoie de sprijinul serviciilor externe, specializate în domeniu, care acompaniază intreprinderea de-a lungul acestui demers de evaluare a riscurilor psihosociale. Aceste servicii specializate realizează programe pe calculator, care cuprind chestionare de evaluare medicală şi socială a salariaţilor, luând în calcul specificul organizaţional, cultural şi economic al intreprinderii. Salariaţii sunt invitaţi să se conecteze la un “site” pe internet, realizat special pentru această evalure, să răspundă la un chestionar şi obţin imediat rezultatul personal. Pentru finalizarea evaluării, datele individuale sunt colectate şi apoi analizate pentru a permite o interpretare colectivă a rezultatelor, care apoi este transmisă intreprinderii. Datele în cifre, astfel furnizate, permit obiectivizarea acestor riscuri, care prin natura lor sunt dificil de măsurat. Rezultatele sunt cuprinse în documentul unic de evaluare a riscurilor şi permit abordarea globală a acţiunilor de prevenţie ce trebuiesc puse în practică. StressAudit StresAudit este un program computerizat care permite măsurarea ştiinţifică şi rapidă a fenomenului de stress profesional în intreprinderi. Inovator şi flexibil, acest program reprezintă o soluţie “la cheie” şi este puţin costisitor. StresAudit permite realizarea unei evaluări a stressului la scară mare (de la 100 până la mii de salariaţi) şi care poate fi adaptat fiecărei intreprinderi. Aplicarea programului nu necesită instalarea lui pe computerul propriu. Aplicarea acestui program permite răspunsul la următoarele întrebări: ▪ Care este nivelul de stress în intreprindere? (pe posturi de muncă, pe compartimente, pe vârste) ▪ Care sunt factorii de stress? 106
Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor ▪ Care sunt grupele de salariaţi cele mai expuse? ▪ Care sunt consecinţele stressului? Salariaţii sunt invitaţi să se conecteze la un “site” pe internet, realizat special pentru intreprindere. După ce consultă regulile după care funcţionează studiul, trebuie să răspundă la un chestionar de evaluare. La sfârşitul completării chestionarului salariţii pot obţine imediat rezultatul personal. Răspunsurile individuale sunt colectate, analizate şi sintetizate sub forma unui raport detaliat în cifre, care este transmis intreprinderii. StressLab StressLab este un program computerizat robust şi flexibil, destinat intreprinderilor care doresc să pună în practică o metodă completă de urmărire a evoluţiei stresului. Accesibil datorită unui motor de navigare, StressLab este rapid şi uşor de utilizat (nu necesită instalarea programului pe computerul propriu). Programul se sprijină pe metode ştiinţifice de evaluare şi pe o exploatare statistică şi epidemiologică a rezultatelor. Aplicarea acestui program permite răspunsul la următoarele întrebări: ▪ Cum se măsoară cu obiectivitate stressul întro intreprindere? ▪ Care sunt consecinţele asupra salariaţilor? ▪ Poate estima costul stressului pentru intreprindere. ▪ Care sunt principalii factori de stress? ▪ Care sunt grupele de salariaţi cele mai expuse? ▪ Cum să pui în practică indicatori de urmărire a stressului ? Cum evoluează aceşti indicatori în timp ? ▪ Ce acţiuni corectoare trebuie puse în practică? StressLab utilizează chestionare de evaluare larg recunoscute în lumea medicală, prin care se măsoară şi se analizează: ▪ Nivelul de stress perceput de salariţi ▪ Natura factorilor de stress la care sunt expuşi salariţii ▪ Tipuri de reacţii ale salariaţilor la stress ▪ Metode de reducere a stressului descoperite de salariaţi ▪ Stressul şi anxietatea ▪ Stressul şi depresia Comparaţie StressAudit/ StressLab StressAudit StressLab Tip de proiect Audit de stress Observator de stress Durata de utilizare punctual permanent Utilizarea de către NU DA serviciul medical Utilizarea pornind de DA DA la postul de lucru Funcţionalitate Număr de criterii socio-profesionale (vârstă, profesie, compariment, mod de transport, etc.) Raport de audit detaliat al rezultatelor Module de statistică on line Gestionarea unui dosar medical de stress individual limitat limitat DA DA NU DA NU DA 107
Page 1 and 2:
Săptămâna europeană pentru săn
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Nr. Crt. Săptămâna europeană pe
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Nr. Crt. SC …………………
Page 35 and 36:
Săptămâna europeană pentru secu
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52: Săptămâna europeană pentru secu
Page 101: Săptămâna europeană pentru secu
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
show all

carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?