carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

More documents

Recommendations

Info

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor concordanţă cu cerinţele legislative. Prin specificul activităţii sale, inspectorul de muncă SSM îşi exercită atribuţiile de control, în cea mai mare parte din timp, în unităţi economice în care există riscuri (de orice natură ar fi ele), cu un grad ridicat de periculozitate. De cele mai multe ori, inspectorul de muncă trebuie să constate singur prezenţa acestor riscuri, interlocutorul - angajat sau angajator - , având tendinţa de a le ascunde. Domeniile de activitate pe care le controlează un inspector de muncă sunt din toate categoriile vieţii economice, astfel fiind imperios necesar ca organul de control să deţină cunoştinţe tehnice specifice fiecărui domeniu în parte, în aşa fel încât să poată adopta faţă de interlocutor o atitudine profesionistă. Adoptarea unor tehnologii performante de către agentul economic, impune o perfecţionare continuă a cunoştinţelor tehnice ale inspectorului de muncă. De asemenea, inspectorul de muncă operează cu acte şi norme legislative. Chiar dacă pregătirea de specialitate a inspectorului de muncă SSM nu este cea juridică, prin complexitatea şi rafinarea actului de control, inspectorul de muncă trebuie să deţină bune cunoştinţe juridice specifice activităţii pe care o desfăşoară. Există cazuri în care la solicitarea unităţilor sau în timpul derulării activităţii de control, inspectorul de muncă este cel care trebuie să sesizeze starea de pericol grav şi iminent de la un loc de muncă şi să dispună măsuri, conform atribuţiilor sale, de înlăturare a acestei stări. Răspunderea şi implicaţiile pe care le presupune constatarea prezenţei unei asemenea stări de fapt, sunt de natură să provoace o stare de stres prin conştientizarea posibilelor efecte ale unei decizii insuficient elaborate. În faţa organelor de anchetă superioare, inspectorul de muncă este singurul responsabil de modul în care şi-a exercitat atribuţiile de serviciu. De multe ori, inspectorul de muncă este pus în postura unui mediator între angajat şi angajator. Conflictul latent care există între interesele celor două părţi, o societate civilă supusă unor convulsii economice şi cele ale unui întreprinzător care caută să-şi croiască drum într-o piaţă în continuă schimbare, a impus găsirea unor argumente care să convingă pe acesta din urmă că este în avantajul său financiar să aplice măsurile de securitate şi sănătate în muncă. Aceste argumente ţin atât de pregătirea profesională a inspectorului de muncă, de capacitatea acestuia de a percepe realităţile societăţii economice, de calităţile psihologice pe care le posedă în aprecierea interlocutorului şi nu în ultimul rând de personalitatea şi capacitatea de a prezenta scopul actului de control. Intensitatea muncii Presiunea exercitată de schimbările frecvente din mediu conduc la tot mai multe situaţii în care luarea deciziilor se face în ritm alert. Termenele stricte şi viteza ridicată face ca inspectorii de muncă să se confrunte cu un volum din ce în ce mai mare de muncă şi cu presiuni la locul de muncă. Prin natura activităţii sale, inspectorul de muncă SSM trebuie să dispună de capacitatea profesională şi intelectuală de a discerne şi a interpreta obiectiv informaţiile pe care le primeşte. În cazul cercetării accidentelor de muncă, multe din persoanele intervievate au tendinţa de a se disculpa şi de a oferi informaţii trunchiate. În cazul în care se confruntă şi cu o lipsă a documentaţiei de specialitate (carte tehnică, instrucţiuni sau procedee de lucru specifice, etc.), inspectorul de muncă este cel care îşi asumă răspunderea pentru interpretarea obiectivă a cercetării şi aceasta pe fondul prezenţei termenelor scadente. Presiunea termenelor limită manifestată ca discordanţă între obligaţia de a rezolva sarcini noi, complexe şi timpul alocat rezolvării acestora pot avea drept consecinţă prezenţa stresului la locul de muncă. Protecţia juridică deficitară de care beneficiază în prezent inspectorii de muncă, în exercitarea autorităţii cu care au fost investiţi de către stat este percepută de aceştia ca un factor de risc în executarea sarcinii de muncă pe care o au. Acest lucru se poate concretiza fie prin efectuarea actului de control având rezerva protejării juridice a propriei persoane, fie prin 150
Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor executarea superficială a actului de control. Ca urmare se creează un dezechilibru la nivelul instituţiei între solicitările care se impun inspectorilor de muncă şi modul în care aceştia răspund în executarea sarcinii de muncă. Forma concretă de manifestare a acestui dezechilibru este atât la nivelul instituţiei, cât şi a individului: La nivel de instituţie: - erori în realizarea obiectivelor instituţiei - deteriorarea imaginii publice a instituţiei, antrenarea ei în diferite procese juridice - absenteism, fluctuaţie de personal, probleme disciplinare, - prezenteismul este evaluat prin înregistrarea numărului de ore în care sunt realizate sarcinile de muncă. Dacă un angajat este prezent la locul de muncă, nu înseamnă în mod necesar că este şi productiv. Prezenteismul se exprimă prin diferite comportamente ale angajaţilor. Orele de muncă peste program sunt adesea un simptom al prezenteismului, adică a faptului că în timpul orelor de program angajaţii nu pot lucra cu randament maxim. A doua categorie de comportamente este reprezentată de prezenţa oamenilor la muncă, în ciuda faptului că nu pot avea performanţa pe care o au de obicei, din diferite motive (stres, stări emoţionale speciale, boli sau simptome somatice inconfortabile: dureri de cap, stomac, spate). Zilele de muncă pierdute din cauza orelor de prezenteism sau a celor de absenteism reprezintă totalul timpului de muncă neproductiv. Acest timp de muncă neproductiv generează costuri suplimentare pentru instituţie. Costurile instituţiei se ridică însă dacă se ţine cont de faptul că prezenteismul, spre deosebire de absenteism, implică remunerarea angajatului pe acea perioadă şi creşterea ratei erorilor în sarcinile de muncă. La nivel de individ: - nerealizarea sarcinii de muncă prin invocarea diverselor motive - întocmirea deficitară, în cunoştinţă de cauză, a actului de control - absenţă de la serviciu - reacţii emoţionale (iritabilitate, anxietate, tulburări ale somnului, depresii, ipohondrie, alienare, epuizare, probleme în relaţiile familiale); - reacţii cognitive (dificultate în concentrare, în memorie, în învăţarea lucrurilor noi, în luarea deciziilor); - reacţii comportamentale (abuzul de droguri, alcool şi tutun; comportament destructiv), şi - reacţii fiziologice (probleme dorsale, imunitate scăzută, ulcer gastric, probleme cardiace, hipertensiune). FACTORI DE RISC SPECIFICI MEDIULUI DE MUNCĂ Noxele Prin natura activităţii sale, inspectorul de muncă desfăşoară o parte semnificativă a activităţii în unităţi în care există noxe specifice mediului propriu de muncă. Deşi legislaţia impune angajatorilor să asigure organelor de control echipamentul de protecţie adecvat, de multe ori aceştia nu-l asigură nici propriilor angajaţi. Ca urmare, inspectorul de muncă, sub asumarea propriei responsabilităţi, exercită actul de control în prezenţa acelor noxe. Efectele prezenţei chiar şi pentru un timp redus a noxelor, nu se fac simţite imediat, acestea având o evoluţie în timp. Stresul la locul de muncă În cadrul instituţiilor publice de control factorii care acţionează exclusiv la nivelul executanţilor sunt: Complexitatea, diversitatea şi caracterul de noutate frecventă a sarcinilor cu care se confruntă . Solicitările contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate şi urgenţă al 151
Page 1 and 2:
Săptămâna europeană pentru săn
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Nr. Crt. Săptămâna europeană pe
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Nr. Crt. SC …………………
Page 35 and 36:
Săptămâna europeană pentru secu
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96: Săptămâna europeană pentru secu
Page 145: Săptămâna europeană pentru secu
Page 173 and 174: Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 177 and 178: Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
show all

carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?