carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

More documents

Recommendations

Info

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor RISCURI SPECIFICE MEDIULUI DE MUNCĂ DANILIUC CONSTANTIN Rezumat: După o scurtă prezentare a scopului evaluării riscurilor, a procedurii de evaluare a riscurilor, în cadrul etapei de identificare a riscurilor profesionale sunt analizaţi o parte din factorii de risc specifici mediului de muncă. Analiza acestora se referă la influenţa lor asupra executantului, respectiv consecinţele expunerii organismului uman la acţiunea factorilor de risc. 1. Introducere Campania ,,Locuri de muncă sigure şi sănătoase” se adresează tuturor factorilor implicaţi în îmbunătăţirea evaluării riscurilor la locurile de muncă şi vizează promovarea unei abordări manageriale integrate a evaluării riscurilor. Evaluarea riscurilor constă într-o examinare atentă şi sistematică a tuturor aspectelor legate de muncă, pentru a identifica ce pericol poate provoca o vătămare, pentru a stabili dacă pericolele pot fi eliminate sau nu, şi dacă nu, ce măsuri de prevedere sau de protecţie trebuie luate pentru a ţine sub control riscurile. Prin pericol se înţelege orice sursă potenţială de vătămare a integrităţii corporale şi sănătăţii lucrătorilor – materiale, echipamente, metode sau practici de muncă. Aceste vătămări generează accidente de muncă sau boli profesionale, care, pe lângă costurile umane pentru lucrători şi familiile acestora afectează, de asemenea, resursele sistemelor de sănătate şi productivitatea întreprinderilor. O altă definiţie a pericolului dată în literatura de specialitate este următoarea: ,,Pericolul este proprietatea intrinsecă a materialelor, a surselor de energie sau capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru de a cauza daune corporale sau materiale”. Riscul reprezintă combinaţia între probabilitatea mai mică sau mai mare a unui pericol de a cauza o vătămare şi gravitatea vătămării. R = P X G Alte definiţii ale riscului conform literaturii de specialitate: ,,Riscul este combinaţia între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă”. ,,Riscul este probabilitatea ca vătămarea corporală sau paguba materială să se realizeze în condiţiile expunerii la pericol, cu anumite consecinţe privind gravitatea”. Evaluarea riscurilor poate fi considerată o activitate cheie pentru reducerea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Corect aplicată poate îmbunătăţi securitatea şi sănătatea în muncă precum şi performanţa întreprinderilor, în general. Evaluarea riscurilor permite luarea unor măsuri eficiente pentru protejarea lucrătorilor, angajatorii având datoria şi responsabilitatea de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Procesul de evaluare a riscurilor este structurat astfel: - identificarea pericolelor la locul de muncă şi a persoanelor expuse; - evaluarea riscurilor care nu pot fi eliminate şi clasificarea acestora în ordine prioritară; - deciderea acţiunilor preventive pentru eliminarea sau ţinerea sub control a riscurilor; - stabilirea măsurilor concrete de prevenire şi protecţie care trebuie luate pentru a proteja lucrătorii; - punerea în aplicare a măsurilor, monitorizarea funcţionării şi eficacităţii acestora, revizuirea măsurilor dacă este cazul. 140
Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor 2. Cuprins În vederea identificării pericolelor trebuie verificat fiecare post de lucru pentru a descoperi posibile surse de vătămare. Va fi luată în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv: - executant - sarcina de muncă - echipamentul de muncă - mediul de muncă În literatura de specialitate ,,securitatea muncii” este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare sau îmbolnăvire profesională. În realitate nu există sistem de muncă în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire profesională, datorită tocmai caracteristicilor sistemului de muncă. Oricât de bine ar fi concepute şi executate elementele unui sistem de muncă, ca şi relaţiile dintre ele, simpla funcţionare pe parcursul desfăşurării procesului de muncă determină uzura şi oboseala acestora. Ca urmare, apar deficienţe, dereglări care pot conduce în final la accidente sau îmbolnăviri profesionale. În consecinţă, fiecare sistem real de muncă se caracterizează printr-o abatere mai mare sau mai mică de la starea ideală de securitate ( sau de sănătate) a omului, abatere care variază în timp în funcţie de starea elementelor componente ale sistemului. Prin evaluare se urmăreşte stabilirea dimensiunii abaterii şi corectarea acestei dimensiuni pentru aducerea ei la limita maxim acceptabilă prin măsuri de prevenire şi protecţie. Cauzele disfuncţiilor ( abateri de la starea normală de funcţionare ) apărute în funcţionarea sistemului de muncă trebuie căutate la nivelul fiecărei componente a sistemului. Disfuncţiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vătămarea organismului uman. Pentru aceasta este necesar să se constituie un lanţ cauzal a cărui ultimă verigă este întâlnirea dintre victimă şi agentul material care produce vătămarea. Acest lanţ este alcătuit din factori proprii elementelor sistemului de muncă, denumiţi factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ne vom referi în continuare la factorii de risc proprii mediului de muncă, cea de a patra componentă a sistemului de muncă. Mediul de muncă este spaţiul în care se desfăşoară întreaga activitate de producţie, sau, altfel spus, ambianţa fizică şi socială în care executantul îşi desfăşoară activitatea. Mediul de muncă cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant, iar pe de altă parte mediul social. A. Factorii de risc proprii mediului fizic ambiant se pot clasifica astfel: 1. Factori de risc fizic – temperatura aerului (ridicată, scăzută) - umiditatea aerului (ridicată, scăzută) - curenţii de aer - presiunea aerului (ridicată, scăzută) - zgomot - vibraţii - iluminat - radiaţii (electromagnetice, ionizante) - ultrasunete - aeroionizarea aerului - potenţial electrostatic - pulberi pneumoconiogene - suprapresiune în adâncul apelor - calamităţi naturale ( trăsnet,inundaţie, vânt,viscol, grindină, avalanşe, alunecări sau surpări de teren, prăbuşiri de teren sau copaci, seisme, etc). 141
Page 1 and 2:
Săptămâna europeană pentru săn
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Nr. Crt. Săptămâna europeană pe
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Nr. Crt. SC …………………
Page 35 and 36:
Săptămâna europeană pentru secu
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86: Săptămâna europeană pentru secu
Page 135: Săptămâna europeană pentru secu
Page 173 and 174: Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 177 and 178: Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
show all

carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?