carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
materiale, de timp de muncă la nivelul colaboratorilor victimei pentru primul ajutor, costul
forţei de muncă ce înlocuieşte victima, timpul folosit pentru convorbiri, anchete, penalităţi
pentru întârzieri la livrarea produselor, etc.
Un cost direct şi semnificativ pentru organizaţie îl reprezintă plata către angajat a
indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. În conformitate cu prevederile Legii
nr.346/2002, asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în
incapacitate temporară de muncă rezultată în urma unui accident de muncă sau a unei
îmbolnăviri profesionale. Cuantumul indemnizaţiei reprezintă 80% din media veniturilor
salariale brute realizate în ultimele şase luni anterioare manifestării riscului. Indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau al bolii
profesionale se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4-a zi de
incapacitate, din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Totodată angajatorul trebuie să suporte şi indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de
muncă şi pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală ca urmare a unor
afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale .
Gruparea consecinţelor prin raportarea lor din punct de vedere economic este deosebit
de importantă pentru orientarea deciziilor manageriale în domeniul securităţii şi sănătăţii in
muncă. Dimensiunile repercursiunilor economice constituie însă numai punctul de plecare. În
analiza activităţii de protecţie a muncii, criteriul economic apare conjugat şi în acelaşi timp
subordonat celui social. Prin natura relaţiei subsistem-sistem, dintre micro si macroeconomie,
consecinţele accidentelor si ale bolilor profesionale la nivel de firma se propagă până la
nivelul economiei naţionale. Prin urmare, se poate afirma că una dintre laturile dimensiunii
economice a fenomenului avut în vedere o reprezintă efectele economice ale accidentelor si
bolilor profesionale, respectiv consecinţele acestora asupra elementelor şi modului de
funcţionare a micro si macroeconomiei.
O evaluare cantitativă a tuturor consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale,
sau cel puţin a celor cuantificabile, determină introducerea denumirii de cost al acestor
evenimente, care poate fi utilizat ca indicator economic. Se poate spune că dimensiunea
economică a fenomenului accidentării în muncă şi al îmbolnăvirii profesionale înglobează
doua componente: efectele economice ale accidentelor /bolilor, precum şi costul accidentelor
şi bolilor, ca indicator economic ce reflectă toate efectele cuantificabile ale acestor
evenimente.
Efectele economice ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale
În condiţiile economiei moderne, caracterizată prin relaţii de piaţă extrem de dinamice
şi mai ales prin fenomenul de globalizare, capacitatea de îmbunătăţire a performanţelor
economice ale unei firme este un element vital pentru supravieţuirea acesteia. Dacă în ce
priveşte componenta tehnică, eforturile de îmbunătăţire sunt limitate de posibilităţile
financiare ale unităţii, în domeniul organizării producţiei şi a muncii se pot opera modificări
cu eforturi mult mai reduse şi efecte pozitive considerabile asupra eficienţei activităţii. Printre
măsurile de natura organizării muncii se înscriu şi cele care vizează securitatea şi sănătatea în
muncă. Prin urmare, stabilirea mărimii şi sensului efectelor economice ale accidentului sau
bolii profesionale oferă o premisă importantă pentru aflarea unor noi resurse de mărire a
performanţei economice a firmei.
Costul accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirii profesionale
Pârghia principală prin care orice societate actuală acţionează asupra resurselor sale
este mecanismul economic; deciziile macro şi microsociale au la bază criteriul eficienţei
economice. Poate fi tratata astfel şi activitatea de realizare a securităţii muncii?
Pentru a putea aborda problema eficienţei protecţiei muncii este necesar să se poată stabili un
cost al securităţii, respectiv al nonsecurităţii, care să fie comparat cu cheltuielile efectuate
pentru prevenire.
78