carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

More documents

Recommendations

Info

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor sarcinilor şi lipsa de timp şi/sau de cunoştinţe profesionale actualizate cerute de rezolvarea sarcinilor. Pentru a răspunde acestor solicitări, inspectorii caută să-şi perfecţioneze continuu cunoştinţele profesionale prin studiu individual, fapt ce va conduce la stres privind nivelul cunoştinţelor acumulate şi acurateţea acestora Preocuparea pentru viitorul instituţiei. Managerul unei instituţii publice este numit prin decizie politică. Fiecare schimbare de legislativ implică la nivelul angajaţilor stresul schimbării conducerii unităţii. O nouă conducere va genera stres la nivelul individului privind adaptarea la cerinţele noului conducător. De aceea inspectorul de muncă va căuta să se afirme prin acceptarea unor provocări de ordin profesional, care trebuiesc rezolvate într-un timp scurt, având caracterul unor probleme complexe pentru care nu este pregătit să le facă faţă. Prelungirea programului de lucru datorită apariţiei unor situaţii de genul: termene scadente, schimbări frecvente în priorităţile instituţiei etc. Presiuni contradictorii pot apare între dorinţa de afirmare şi promovare şi efortul necesar rezolvării atât a sarcinilor proprii cât şi a numeroaselor şi dificilelor sarcini primite suplimentar (rapoarte, situaţii statistice, cercetări de accidente), cu termene scurte, care nu îl exonerează de cele anterioare. Teama de pierdere a postului, caz în care stresul este generat de concedieri, nesiguranţa privind posibilitatea găsirii unui alt loc de muncă. Mulţi inspectori caută să urmeze cât mai multe forme de învăţământ, indiferent de natura temei abordate. Atât problemele de ordin pecuniar pe care le aduce această practică cât şi orele necesare studiului sunt cauzatoare de stress. Dispoziţiile suplimentare primite din partea superiorilor pot provoca apariţia stresului datorită presiunii dintre autoritatea, respectiv ameninţarea posibilei sancţiuni şi realitatea situaţiei ce nu permite aplicarea dispoziţiei în forma primită, în timpul solicitat. Încercarea unui inspector de a explica superiorului situaţia inadecvată ar putea fi interpretată de către acesta ca un reproş faţă de incompetenţa sau gradul redus de informare a acestuia. Pe de altă parte, a nu aplica dispoziţia primită înseamnă nerespectarea procedurilor şi a obligaţiilor inspectorului de muncă. În situaţiile în care selecţia şi promovarea personalului se face după alte criterii decât cele legate de competenţa profesională, stresul poate fi provocat de lipsa aptitudinilor sau a pregătirii corespunzătoare postului. Violenţa îi pune în pericol pe inspectori Problema violenţei la locul de muncă este din ce în ce mai îngrijorătoare. Deşi aceasta afectează toate tipurile de ocupaţii şi sectoare de activitate, ea este ridicată în sectoarele activităţii de control. Violenţa poate proveni din interiorul sau exteriorul instituţiei. Actele specifice de violenţă nu pot fi previzibile, însă situaţiile probabile în care se produce violenţa pot fi previzibile. Atunci când se aplică măsuri coercitive, există riscul ca interlocutorul inspectorului de muncă să aibă o reacţie violentă care poate fi de natură fizică şi psihică. Consecinţele incidentelor violente, care cuprind rănirea, tulburări post-traumatice pe bază de stres, absenţa din motive medicale şi proasta realizare a sarcinilor, pot fi foarte grave, atât pentru indivizi cât şi pentru instituţie. Deteriorarea respectului de sine, anxietatea, depresia pot fi o consecinţă a acestei probleme. Hărţuirea (cunoscută şi ca intimidare, maltratare sau violenţă psihologică) se referă la comportamentul faţă de un organ de control, care vizează victimizarea, umilirea, subminarea sau ameninţarea acestuia. Hărţuirea, provine de regulă, din exteriorul instituţiei, dar având strictă legătură cu specificul activităţii. Astfel, persoanele sancţionate au de multe ori o reacţie violentă la adresa inspectorului de muncă implicând agresivitate verbală, fizică, precum şi acţiuni mai subtile, cum ar fi reclamaţiile mincinoase către instituţiile superioare de control, sau mediatizarea cu scop denigrator a inspectorului de muncă. Acestea pot avea drept 152
Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor consecinţă o izolare a inspectorului de muncă atât în cadrul instituţiei din care face parte cât şi în viaţa socială. Hărţuirea la locul de muncă provoacă un stres considerabil victimelor şi colegilor, familiilor şi prietenilor acestora. În unele cazuri, victimele nu îşi pot desfăşura activitatea în mod normal la locul de muncă şi nu pot avea o viaţă normală. Hărţuirea poate produce afecţiuni post-traumatice pe bază de stres, pierderea respectului de sine, anxietate, apatie, iritabilitate, tulburări de memorie, tulburări ale somnului şi probleme de digestie, şi chiar sinucidere. Simptomele pot persista ani de-a rândul după hărţuire. Deficitul de imagine a organului de control Este cunoscut faptul că atenţia presei se focalizează în general pe subiecte care afectează un grup cât mai mare de persoane. Astfel, instituţiile cu profil social sau economic sunt cele care captează cel mai mult interesul presei. De asemenea, este binecunoscută apetenţa mass-mediei pentru ştiri de senzaţie. Deficitul de imagine al unui inspector de muncă poate fi cauzat de o serie de aspecte, cum ar fi: Cauze externe instituţiei de control • Dezinteres din partea reprezentantului mass-mediei care redactează ştirea faţă de domeniul de activitate al instituţiei de unde provine inspectorul de muncă (din motivele menţionate la capitolul anterior). • Incapacitatea mass-mediei de a înţelege domeniul de activitate al instituţiei, din cauza caracterului specializat al acestuia. • Stereotipurile, zvonurile şi atitudinea de etichetare faţă de o instituţie publică sau un angajat al acesteia, practicată de jurnalişti. • Neprofesionalismul jurnalistic urmare a incompetenţei profesionale şi a interesului personal Cauze interne instituţiei de control • Insuficientă atenţie acordată promovării activităţii instituţiei respective. • Implicarea personalului instituţiilor publice (din orice domeniu de activitate) în scandaluri de tip corupţie, mită, abuz. • Incompetenţa şi/sau ineficienţa personalului instituţiei în deservirea publicului. • Absenţa unei strategii de comunicare interne şi externe. Dezechilibrul între viaţa privată şi viaţa profesională afectează inspectorul de muncă. Volumul din ce în ce mai ridicat de muncă şi programul de lucru care poate suporta modificări în orice moment, îngreunează realizarea unui echilibru corespunzător între viaţa privată şi viaţa profesională. Inspectorii de muncă SSM participă la cercetarea accidentelor de muncă, imediat după ce acestea se produc. Cercetarea la faţa locului şi culegerea primelor informaţii şi documente necesită disponibilitatea inspectorului spre un program prelungit în detrimentul orelor petrecute în mijlocul familiei. Aceasta poate duce la apariţia stresului şi a altor efecte negative asupra sănătăţii inspectorilor, în special atunci când nu există posibilităţi ca să îşi ajusteze condiţiile de lucru în funcţie de nevoile lor personale. Concluzii Aceste aprecieri personale arată că sarcina de muncă şi mediul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea inspectorul din cadrul Compartimentului Sănătate şi Securitate în Muncă, prin factorii de risc enumeraţi, afectează sănătatea emoţională şi socială a acestuia. În raport cu performanţa sustenabilă în muncă, performanţă pe care fiecare unitate din sectorul public şi-o doreşte, sănătatea angajaţilor este redefinită conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ca starea de bine fizică, emoţională şi socială a unei persoane. Sănătatea nu presupune doar absenţa bolii sau a infirmităţii ( Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2006). 153
Page 1 and 2:
Săptămâna europeană pentru săn
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Nr. Crt. Săptămâna europeană pe
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Nr. Crt. SC …………………
Page 35 and 36:
Săptămâna europeană pentru secu
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98: Săptămâna europeană pentru secu
Page 147: Săptămâna europeană pentru secu
Page 173 and 174: Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 177 and 178: Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
show all

carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?