carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

More documents

Recommendations

Info

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI/SAU ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ = “KILOMETRUL 0” ÎN POLITICA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ A FIRMEI ING. GABRIEL MOCANU Rezumat: evaluarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională în activitatea curentă a unei unităţi economice “scoate la lumină” duşmanii securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrători, conştientizarea acestora făcându-ne în stare să ne “înarmăm” corespunzător, în vederea eliminării sau diminuării efectelor acestora, cu arme eficiente printre care se numără planul de prevenire şi protecţie, lista internă de acordare a echipamentului individual de protecţie, ce caracteristici trebuie avute în vedere să îndeplinească locul de muncă şi echipamentul de muncă utilizat. Cuvinte cheie: identificare, enumerare, evaluare riscuri, securitate, prevenire 1. Introducere Principalii “inamici” în existenţa şi buna funcţionare a unei unităţi economice (firme) îl reprezintă accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale. De ce? În primul rând sunt scoase din producţie importante resurse umane şi materiale. Apoi intervin cheltuielile (pierderi financiare) legate de refacerea puterii de producţie prin repararea/înlocuirea mijloacelor tehnice, precum şi cele legate de concediile medicale (plătite de angajator) pentru refacerea capacităţii de muncă a resursei umane implicate într-un astfel de eveniment. “Bine ar fi să nu se întâmple!”, dar ce trebuie făcut pentru a nu se ajunge la o situaţie atât de defavorabilă firmei? 2. Etape (practice) ale evaluării riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem de muncă îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv. Conceptul de “risc” trebuie privit ca fiind indisolubil legat de cel de “securitate la locul de muncă”, asemenea principiului Yin-Yang din filozofia tradiţională chineză, între acestea existând un raport invers de proporţionalitate (creşte unul din factori, scade celălalt). Evaluarea nivelului de risc/securitate în muncă pentru un sistem de muncă (loc de muncă, compartiment , birou) permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea resurselor pentru măsurile prioritare. Evaluarea nivelului de risc/securitate în muncă pentru un sistem de muncă presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe 72
Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor baza combinaţiei dintre doi parametri: frecvenţa şi gravitatea consecinţei maxime previzibile . Se determină astfel nivelul de risc parţial pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă). Acest principiu de evaluare a riscurilor este prevăzut în standardele internaţionale şi europene ( CEI 812/85 , respectiv EN 292-1/1991 si EN 1050/96) şi constituie conceptul de bază pentru diferite metode de evaluare a riscurilor, cu aplicabilitate practică. Astfel standardul românesc SR EN 292-1/1996 preluat armonizat după standardul european amintit, în capitolul 6.2 precizează că “factori ce trebuie luaţi în considerare la aprecierea riscului sunt: a) probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii; b) gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau a afectării sănătăţii”. Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă este impusă de legislaţia românească şi constituie una din obligaţiile angajatorilor privind asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă ( Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă (art. 12 (1), litera “a”) şi Normele Metodologice de aplicare a legii aprobate prin HG nr.1425/2006, art. 15 (1).pct.1.), care a fost armonizată cu prevederile din legislaţia europeană privind securitatea şi sănătatea în muncă ( Directiva cadru 391/89/CEE, art.6.). Chiar la nivel European (U.E.), conform unui raport al forului european care gestionează securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor UE, raport publicat pe site-ul inspecţiei muncii, majoritatea ţărilor care au adoptat prin legislaţia naţională această prevedere (evaluarea riscurilor profesionale), întâmpină mari greutăţi în implementarea acesteia, cauzate de o legislaţie incompletă, ineficientă şi rigidă. Putem concluziona, fără a greşi prea mult, că şi la nivel european, evaluarea riscurilor profesionale este la început, că se caută noi direcţii pentru a se putea crea modele, general valabile (sau cât mai acoperitoare) pe ramuri de activitate. Activitatea umană este indisolubil legată de mediul în care aceasta se desfăşoară, fiind într-o permanentă şi strânsă interacţiune cu acesta, prin fiecare din cele patru componente ale sistemului de muncă: • factorul uman (executantul); • sarcina de muncă; • mijloacele tehnice (de producţie) – echipamente de muncă; • mediul de muncă (totalitatea componentelor fizice şi/sau chimice ale mediului în care se desfăşoară activitatea umană). Prin prisma legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă intrate în vigoare după data de 01 octombrie 2006 (Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare ale acesteia aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 în primul rând, ca şi cadru legislativ), o noutate, nu atât prin esenţa sa cât prin importanţa acordată, o reprezintă obligaţia angajatorilor de a evalua riscurile de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existente în cadrul activităţilor desfăşurate. Aceasta reprezintă, pe scurt, procesul de evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor cauzate de pericolele existente la locul de muncă. Obligativitatea prin legislaţia naţională în vigoare la momentul de faţă, care transpune 73
Page 1 and 2:
Săptămâna europeană pentru săn
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18: Săptămâna europeană pentru săn
Page 29 and 30: Nr. Crt. Săptămâna europeană pe
Page 33 and 34: Nr. Crt. SC …………………
Page 35 and 36: Săptămâna europeană pentru secu
Page 67: Săptămâna europeană pentru secu
Page 119 and 120:
Săptămâna europeană pentru secu
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Nr. Crt . Săptămâna europeană p
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
show all

carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?