carte SE varianta finalaMD - Agenţia Europeană pentru Securitate şi ...

Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă – Evaluarea riscurilor
- să estimeze riscurile implicate;
- să ia în considerare dacă riscurile pot fi sau nu eliminate;
- să ia o hotărâre în legătură cu măsurile suplimentare necesare pentru prevenirea
şi reducerea riscurilor
Evaluarea riscurilor trebuie efectuată în colaborare cu angajaţii şi monitorizată în mod
continuu astfel încât să poată fi revizuită, dacă este cazul.
Dar, indiferent de natura activităţii, cel mai bun mod de a asigura un loc de muncă mai
sigur este cel care se efectuează împreună cu proprii angajaţi. Întrucât aceştia sunt cei mai
apropiaţi de realitatea producţiei, sunt indispensabili în procesul de evaluare a riscurilor. De
asemenea sunt cei mai indicaţi în identificarea anumitor probleme pe linie de securitate şi
sănătate în muncă, cum ar fi: echipamente deficitare şi proceduri necorespunzătoare din
punct de vedere al securităţii, ventilaţie inadecvată, disconfort la locul de muncă, care nu au
fost raportate, chiar procedee de muncă periculoase despre care angajatorii nu şi-au dat
seama. Angajaţii sunt prezenţi în prima linie a activităţii, ei ştiu ce poate merge prost, deci
sunt deseori cele mai potrivite persoane care pot spune angajatorului ce trebuie făcut, ce
măsuri trebuie luate.
Cel mai important lucru al unei întreprinderi îl constituie forţa sa de muncă. De aceea,
angajatorul are un rol important în a asigura o instruire corectă şi o protecţie corespunzătoare
a lucrãtorilor în activitatea desfãşuratã. Salariaţii instruiţi pot lucra cu un randament mai bun
şi se vor simţi mai apreciaţi şi respectaţi de angajatorii lor.
Abordarea aspectelor de securitate şi sãnãtate la nivelul locului de muncã va asigura
pentru angajator, nu numai evitarea costurilor mari cu accidentele şi îmbolnãvirile
profesionale, ci şi îmbunãtãţirea productivitãţii muncii. Lucrãtorii vor fi mai motivaţi, bine
instruiţi şi lucrând cu echipamente şi materiale eficiente , bine întreţinute, pot obţine o calitate
mai bunã, o productivitate mai bunã şi performanţe economice mai bune.
Angajatorul trebuie să pună în prim plan faptul că şi el este om, iar noi oamenii trebuie
să avem grijă unii de ceilalţi.
Ex: ,,Un angajat în activitatea de construcţii- “Când merg pe şantierul de construcţii şi
şeful meu îmi reaminteşte sã-mi pun imediat casca de protecţie, îmi reaminteşte şi faptul cã îi
pasã de mine”.,,
Un simplu gest dar care înseamnă foarte mult, un lucrător instruit se va simţi apreciat
şi astfel, angajatorii pot sã câştige respectul angajaţilor.
Toate acestea vor avea rezultate apreciabile pentru angajat: un moral mai bun, stres
emoţional mai redus, salariu şi condiţii de lucru mai bune.
Un loc de muncă sigur şi sănătos va duce de asemenea la îmbunãtãţirea productivitãţii,
reducerea absenteismului, reducerea fluctuaţiei personalului, îmbunãtãţirea calitãţii activităţii
desfăşurate.
Angajatorul ar trebui să ia în considerare faptul că, factorul uman are o importanţă
foarte mare în ceea ce priveşte creşterea economică a propriei companii, lucru care nu poate fi
realizat fără asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor.
Comunicarea cu angajaţii este un punct forte în rezolvarea anumitor probleme care
apar din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.
De asemenea întreprinderile trebuie să ia măsuri în ceea ce priveşte implicarea
efectivă a angajatului din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, astfel încât
efectele pozitive ale acestui lucru vor trebui să apară. Un exemplu ar fi motivarea într-un
anumit fel a participării angajaţilor la gestionarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă.
Angajatorul trebuie totuşi să ţină seama de faptul că oamenii sunt foarte diferiţi şi au
nevoi specifice, motive tot atât de diferite, ceea ce determină modalităţi diferite de satisfacere
a lor. De aceea, fiecare individ poate fi motivat într-o manieră singulară. Căi de motivare a
personalului pot fi mijloacele băneşti şi de altă natură.
156