·s

Tereskova, ceea ce nu mi se pare normal, tinind seamy de faptul ca mi
mele sotului s-,a adaugat la al sotiei si nu invers.
Tot in ultimele decenii s-au inmultit exemplele de pastrare neschimbeta
a numelui femeii, deli s-a casatorit, ceea ce mi se pare ca se poate
justifica prin faptul ca maritisul nu desfiinteaza personalitatea. Este
foarte frecvent cazul artistelor apusene si solutia este acolo cu atit mai
practice cu cit casatoriile sint adesea urmate de divorturi si deci ar trebui
tot timpul facuta publicitate cu alte nume. $i, fiindca a venit vorba de
divort: in principiu femeia divortata isi reia vechiul nume, dar sint cazuri
cind prefers sa pastreze pe al sotului, fie ca i se pare mai estetic, fie
ca s-a facut cunoscuta sub acest nume, fie pentru alte cauze. Mai citez
cazul artistei franceze Huguette Duflos care, acum vreo patruzeci de ani,
a divortat de sotul ei, Duflos. Nevoind, nici sa pastreze numele fostului
sot, sub care se facuse cunoscuta, nici sa-1 reia pe al ei, a adoptat o a treia
solutie: a aparut in public ca Huguette ex-Duflos, adica fosta Duflos".
Un caz mult mai putin raspindit este adoptarea de catre barbat a numelui
femeii. Intr-o forma mai simpla, se adauga la numele de familie al
sotului numele de familie al sotiei. Marele lingvist (romanist) Wilhelm
Meyer-Liibke se numea in tinerete Wilhelm Meyer, §i ass a semnat primele
sale lucrari. Dar atit numele cit si prenumele sau sint foarte frecvente
in Germania si intimplarea a facut ca in acelasi timp sa mai existe
alt lingvist numit la fel. Pentru a se diferentia, acesta din urma adauga
In semnatura sa cuvintele din Speyer (localitatea sa de basting). Dupe ce
insa primul s-a casatorit cu o domnisoara Liibke, a adaugat la numele sau
pe cel al sotiei si a ramas cunoscut pins astazi cu numele de W. Meyer-
Lithke.
Mai complicate este situatia numelui unui lingvist danez, bine cunoscut
la noi, pentru ca s-a ocupat de aproape de studiul limbii romine. Se
numea la inceput Kristian Sandfeld, apoi, dupe casatorie, Sandfeld-Jensen
(ambele nume sint de fapt frecvente in Danemarca, dar amindoua la un
loc formeaza o denumire mai rare). Aici insa lucrurile n-au mers atit de
bine, deoarece lingvistul danez a divortat si a fost silit astfel saii reia numele
de ... baiat, semnind ultimele sale lucrari din nou Kr. Sandfeld.
0 solutie diferita numai in ce priveste punctul de plecare au gasit
Frederic Joliot §i Irene Curie: deoarece in momentul casatoriei for ambii
purtau nume cunoscute, le-au adoptat amindoi pe amindoua, devenind
astfel Frederic Joliot-Curie §i Irene Joliot-Curie, dind o noua celebritate
acestor nume.
La noi, legea actuala stabileste ca fiecare din cei doi soli trebuie sa
declare la casatorie ce nume va purta: sau fiecare isi pastreaza mai departe
numele sau, sau ambii aleg numele unuia din cei doi soti, sau
ambii le aleg pe amindoua (dar in acest caz trebuie amindoi sa is ambele
nume, vezi Maria Ioana Eremia, Numele de familie, in volumul colectiv
Persoana fizica in dreptul R.P.R., Bucuresti, 1963, p. 117). In caz de divort,
urmeaza sa cads din nou la invoiala, de asta data asupra numelor pe care
le vor purta nu numai ei, ci si copiii for (M. I. Eremia, op. cit., p. 115). Citeodata
aceasta serveste pentru a scapa de un nume neplacut.
Oarecum diferita este situatia numelor de botez. Sint imprejurari
cind, pentru diverse motive, un nume este evitat de o comunitate. In societatea
primitive, sint cuvinte care nu pot fi pronuntate pentru ea se
103
www.dacoromanica.ro