·s

masculin §i lui Radu, §i Radului. Apoi la feminin invinge tendinta de
postpunere a articolului §i nu se mai spune decit Mariei, iar la masculin
invinge tendinta spre analitism §i nu se mai spune decit lui Radu.
Mai apare forma veche in expresii arhaice ca .5'coala lancului, .oseaua
Iancului in Bucure*ti, sau mama Radului in versuri populare (vezi si, la
Creanga, Mariuca Stivucului), dar in limba de azi nu se mai creeaza asemenea
formule.
De fapt, tendinta general romanica de reducere a flexiunii §i de
dezvoltare a analitismului n-a fost niciodata parasitd, ci numai incetinitd.
Ea continua sa se manifeste, Intre altele, prin faptul ca Si numele
feminine regasesc, pe incetul, forme analitice, ce e drept, nu cele din
secolul al XVI-lea, de origine feminina, ci altele, imprumutate de la
masculin. Numele feminine imprumutate recent, care se termina in -o,
sau in consoand, n-au putut forma genitiv-dativul in -ei, caci nimeni
n-ar fi acceptat sa zica Cleoei, Edithei, astfel ca in mod fatal s-a ajuns
la lui Cleo, lui Edith. Dar dupd acest model se zice §i lui Mimi, de§i aid,
la rigoare, s-ar fi putut adauga -ei la sfir*t. A ceasta spre marea desperare
a puri§tilor, care au impresia ca se prapadete limba romind, cind,
tie fapt, se continua o transformare inceputd de multd vreme §i, pina la
urma, utila, caci unified §i simplified declinarea.
Sint unii mai moderati, care admit formula noun la numele in -o etc.,
Jar pi otesteazd cind and zicindu-se lui Coca, fdra sa observe ca Coca
ar putea fi §i bdiat §i deci ar trebui sd-i facem cloud feluri de genitiv.
Altii, in sfir§it, se indigneazd numai cind formula noua este aplicata la
numele comune §i se zice lui mama. Adesea, deoarece se cid vina pe
numele straine, se gaseste- solutia simplistd de a se interzice aceste nume,
pentru ca ne strica limba". Nu §tiu tine ar putea elabora o lege care
sa interzica numele la mods, mai ales ca nu este vorba atit de numele
oficiale, trecute in actele starii civile, cit de cele Intrebuintate in mediul
intim: cetateana se nume§te Paraschiva, dar familia §i prietenii Ii zic
Piti. Nu ar fi ridicol sa se amestece aici autoritatile?
Este insd de spus ceva mai serios. Nici macar nu este exact ca formulele
cu articol prepus se datoreazd exclusiv numelor imprumutate
recent. In primul rind nu este vorba numai de nume de persoane: la
un cuvint ca tanti, destul de folosit astazi, s-ar putea oare forma genitivul
tantei sau tantiei in loc de lui tanti? Deci n-am folosi prea mult data
am exclude numele proprii, §i ar trebui sa excludem §i unele comune. In
al doilea rind, nu este exact ca a trebuit sä a§teptam numele recent
introduse ca sa putem forma genitivul feminin cu articolul prepus: in
copildria mea am spus §i am auzit curent spunindu-se in jurul meu /u
mama, /u Maria etc., §i aceasta la tars, unde nu patrunsese Inca nici un
nume de tipul Calipso sau Nui. Cind ni se atragea atentia ca lui este masculin,
rdspundeam ca n-am zis lui, ci /u, ceea ce, bineinteles, nu este o
aparare, caci spuneam /u §i pentru masculin.
S-ar putea ca punctul de plecare pentru noua formatie sa-1 fi constituit
masculinele de declinarea intii. Am vazut ca la un nume cum e Coca
nu se poate cunoa§te dacd e masculin sau feminin §i deci formatia masculind
se poate strecura la feminin. Dar sint nume mai vechi §i mai rdspindite,
cum sint Toma, Oprea, la care genitivul vechi este sintetic, Tomei,
Oprei, ca la feminine. Fiind insa §tiut ca sint nume de barbati, li s-a for-
www.dacoromanica.ro
143