·s

Saveta trebuie eliminat din discutie, deoarece nu este derivat de la
Sava, cum s-ar putea parea, ci este hipocoristic de la Elisaveta, de origine
ebraica.
La Aurelia Stan (loc. cit.) nu apare nici un nume rominesc in -ota, in
schimb cu -eta sint mai multe bizare: Arsineta, Gheorgheta, Grigorieta,
Ioaneta (cu oa neaccentuat!).
Sufixul grecesc -ad- (cu varianta -id-) apare uneori la noi, dar e neproductiv:
Olimbiada (popularizat prin Alexandria", cad pe mama lui
Alexandru cel Mare o chema Olympias, genitiv Olympiados; numele e
feminin, de la Olimp), Persida (feminin de la Persu persan").
Ajung la citeva sufixe care se folosesc in romineste si pentru substantivele
comune. De origine slava este -ca, pe care it gasim in cuvinte ca
ogarca, puica, sateanca. In nume de persoane it intilnim in Anca, diminutiv
bulgaresc de la Ana, Leanca de la Leana (mai distins": Elenca de la
Elena); Stanca ar putea fi format si de la Stana si de la Stan, dar Ivanca
e de la Ivan, si mai ales Vasilca (destul de raspindit) e indiscutabil de la
Vasile (vezi insa formele paralele bulgaresti, p. 62). Elena Ciobanu, in
SMFC, I (1959); p. 138, nu prezinta decit exemple de nume de familie in
eanca (Billeanca), si -oaica (Brailoaica).
Alt sufix de diminutiv, folosit si pentru formarea femininului, este
-ica, acesta de origine latina. Il gdsim in nume comune ca fetica, rnamica
de la fats, mama (in cele mai multe cazuri a fost inlocuit cu sufixul complex
: pietricica etc.). Cu -ica se pot forma diminutive de la orice
nume feminin; paralel exists diminutive masculine in -ica. In felul acesta
nu putem sti daca un nume in -ica este derivat de la masculinul in -ica sau
de la baza acestuia, eventual de la femininul in -a. De exemplu Ionica ar
putea fi explicat prin lonica, prin Ion si prin loana; Vasilica, prin
Vasilica si prin Vasile (de notat ca e al patrulea feminin pe care -1 intilnim,
dupa Vasilca, Vasilichia si Vasilina). Vezi si p. 65.
Cam la fel se intimpla cu sufixul de diminutiv -ita, de origine slava
(formeaza diminutive ca fetita, gurita. si feminine ca moraritil, paunita).
Totusi aici situatia e ceva mai simpla, deoarece nu peste tot avem in
paralela masculine in -its: Victorita (mai raspindit decit Victorina) ar
putea fi format de la Victoria sau de la Victor, dar nu de la Victorita, care
nu se foloseste. In general, numele in -ita, ca si cele in -ica, sint mai curind
diminutive decit feminine. De remarcat ca sufixul a trecut si in neogreaca,
unde formeaza diminutive: Militsa (de la Milia mar", vezi si p. 65),
Exists rare cazuri de masculine in -a folosite si pentru femei: Sava,
Stoica. Le prezint mai mult ca o curiozitate.
Ceva mai interesant este faptul ca nu chiar de la orice nume de barbat
se formeaza feminine (deli exemplele adunate de Aurelia Stan ne
pot pune pe ginduri in aceasta privinta): Bujor, Cernat, Luca, Maxim,
Moise, Preda, Remus, Romulus, Stroie, Toma, constitute citeva exemple.
Mult mai rare sint cazurile de formare a prenumelor masculine de
la cele feminine. Am mai pomenit mai sus (p. 53) de Corin (care ar insemna
de fapt fetit"), de Leontin, de Sabin (ar putea fi si masculin de la
origine, lat. Sabinus,, dar de sabine s-a vorbit mult mai mult in istoria
predata la noi, de aceea cred ca punctul de plecare e Sabina, in orice caz
mai frecvent decit masculinn1). Am ci tat anoi ne Viorel (p. 66), care e
sigur format de la Viorica (dupa madelul lonel/lonica). S-ar putea apoi
www.dacoromanica.ro
127