·s

More documents

Recommendations

Info

118 Lancranjan sau Lancrtijan, pentru ca numele vechi al localitatii 'este Lancriing, iar g(e), in Transilvania, devine j (lege, pronuntat leje). Apoi n, inainte de j, poate usor disparea. Sufixul nostru mai apare sub forma -anu acolo unde radacina se termina in i consonantic (care nu formeaza silaba), cad iea se pronunta ia: Argetoianu (de la Argetoaia; orientindu-se dupa argint, care de fapt nu are nici o legatura cu numele discutat, unii au pronuntat Argintoianu), Briitianu (de la Bratia), Brezoianu, Delianu (de la Daia), Feilcoianu, Mu muianu, 7'utuianu, Visoianu. Dupa i vocalic (care formeaza silaba), exists doua tratamente: de la Cozia, se formeaza Cozianu, de la Rosia. Rosianu, pe cind de la Slobozia, Slobozeanu. Lucrul e cu atit mai curios, cu cit la ultima localitate i este accentuat. Probabil ca diferenta este dictata de lungimea cuvintului: daca de la Cozia s-ar suprima i, numele ar ramine greu de recunoscut, pe cind Slobozia, chiar si fara i, este destul de lung ca sa fie inteles. Nu trebuie incadrat aici Caloianu, care e grececc gi e format din kalos frumos" si lani Ion". La numele de locuri terminate in -eu situatia e alta decit la cele ter urinate in -au: vocala clara e din sufix, fiMd sprijinita de e din radacina. nu permite mentinerea lui u consoana, de aceea de la Meteleu se formeaza Meteleanu (dupa ce u vocalic a devenit consonantic). *i la numele in -ei se pierde o consoana, de asta data -i: Macoveanu de la Macovei. 0 situatie neclara se prezinta la numele derivate de la nume de localitati formate cu sufixul -esti: in principiu, nimic nu se opune la un rezultat conform cu regulilie generale, si intr-adevar, gasim Beresteanu, Bucuresteanu, Ceizeinesteanu, Cornesteanu, Fintesteanu, Ploiesteanu, Zimbresteanu si multe altele. Dar gasim si cazuri de e schimbat in i: Alimeinis- teanu, Budisteanu, Popigeanu (de la Popesti), Udisteanu, fie pentru ca e neaccentuat a fost pronuntat mai slab si s-a inchis, fie pentru ca au influentat numele unde i era primitiv: Boisteanu (de la Boistea), Breinisteanu, Pociovalisteanu (de la Pociovalistea), Zvoristeanu. Din doua colturi ale tarii mi se semnaleaza ca locuitorii unor sate numite Popesti nu se cheama popegeni sau eventual popisteni, ci popescani, ca si cum numele ar fi derivat de la singular (partizanii lui Averescu se numeau ave rescani). Alta modificare vocalica ne intimpina la numele de felul lui Calafeteanu, Ghimpeteanu (de la Ghimpati), Predeteanu (de la Predata), Seceleanu (de la &ice le). La origine, in toate aceste cuvinte a fost un a accentuat (Seicele e de la sat), care, devenind neaccentuat in derivate, s-a schimbat in a, apoi, sub influenta unui e urmator, a devenit si el e. In schimb, orientindu-se dupa Braila, multi pronunta Brailtiteanu (poate si dupa Galateanu ?) pentru Breiiliteanu (de la Brailita). Cind numele de localitate este un plural feminin articulat, derivatul nume de familie se formeaza cu suprimarea articolului: Cioceanu de la Ciocile, Fared' sanu de la Feireasele, Pogoneanu de la Pogoanele. Explica tia acestui fapt a dat-o *t. Pasca (DR, VII (1934), p. 157-158), care arata ca adesea la baza este un nume de localitate mai vechi, fara articol: Bc11- cean nu e de la Baltele, ci de la forma mai veche Bei/fi. De multe ori, in acelasi fel, lipseste cite un sufix: Magureanu de la Magurele (de fapt de la 111iigura), Riureanu de la Riusor etc. (id.. ib.). Dar Riureanu e derivat de la pluralul Riuri? www.dacoromanica.ro
Ajungem la problems ceva mai complicata a derivatelor de la nume de localitati cu radacina terminate in -n. Aici se simte o greutate la adaugarea sufixului, caci se obtine o alaturare a doi n, ceea ce complica pronuntarea. Poate cel mai clar este cazul numelor ca lacobeanu, Mihtilleanu, Spineanu, Urziceanu. Acestea, in aparenta, sint derivate de la nume de persoane si deci contrazic afirmatia facuta la inceputul acestui capitol. Este insa fare indoiala o iluzie. Ele provin de la numele localitatilor lacobeni, Mihd ileni, Spin eni, Urziceni (este indiferent, din punctul nostru de vedere, in ce chip s-a ajuns la aceste formatii). Ar fi trebuit deci sa avem lacobeneanu, Mihaileneanu etc., dar limba s-a impotrivit acestor combinatii si, printr-o disimilare silabica (fenomenul e numit h a plo- 1 o g i e), a suprimat unul din cele cloud grupuri de sunete aproape identice (la plural ele erau in totul identice: -en-en-i a devenit -eni). Exemple similare citeaza Pasca, T. 0., p. 141: Hirsean pentru Hirseneanu, Ileanu pentru Ileneanu. In cazul lui Munteanu, Olteanu, am sustinut altadata (SLG, 1960, p. 68) ca am avea formatii de la munte, Olt, dar cu intelesul influentat de Muntenia, Oltenia. E cazul acum sä ma intreb dace nu cumva avem aici un fenomen asemanator cu cel citat mai sus. Trebuie sa adaug ca numele Munteneanu si Olteneanu exists, dar fabricate gresit, de oameni care au tin.ut sa-si schimbe numele, dar nu au avut curajul sa treaca direct la Munteanu, Olteanu, poate ca sa nu se expuna unei opozitii din partea celor care purtau dinainte acest nume. Dar acesta nu este singurul fel in care se evita repetarea lui n la derivatele in -eanu. In lumina exemplelor de mai sus se va lamuri def i- nitiv si alts categorie, anume aceea a numelor derivate cu sufixul -aru: Poienaru etc. Problema a fost mult discutata: Iorgu Iordan, in mai multe articole din Arhiva Iasi (ultimul in volumul XXX, p. 104-106), apoi In BPh, III, 1936, p. 158-160, Puscariu, in DR, I. (1921), p. 327, si VI. (1931), p. 534, Pasca, DR, VII (1934), p. 159-160, si T. 0., p. 141, si eu insumi, in RL, V, 1938, p. 58. Unii (acad. Iorgu Iordan, la care intr-un fel m-am alaturat si eu) au socotit Ca sufixul -ar, din lat. -arius, are si functia de a forma numele locuitorilor, ceilalti au explicat folosirea lui -ar prin evitarea lui -ean, pentru a nu se repeta consoana n. Avind in vedere ea exemplele de -ar contin toate un n la sfirsitul radacinii sau cel putin intr-o silaba anterioard (aparentele exceptii au fost eliminate de Pasca), si de asemenea ca acesta nu este singurul chip in care s-a evitat alaturarea sufixului -ean la teme in -n (unul s-a vazut mai sus, altul urmeaza), indoiala nu mai este permisa. Indiferent dace -ar a avut sau nu dinainte functia de a denumi pe locuitori, in orice caz el nu apare decit acolo unde -ean a fost evitat, deci ca un surogat al acestuia. Exemple s-au dat foarte multe in articolele citate. Iata numai citeva dintre ele: Brostenaru, Com'dnaru, Rovinaru, Persinaru, Valenaru. Mi se comunica ca se zice si Zimnicaru, deci aici n nu este chiar la sfirsitul radicalului. Al treilea tip de evitare a repetitiei lui n, cu disimilarea consoanei lin radacina: Beclerean, in loc de Beclenean (din Beclean), Ciocmdrean, HIrserean, Ilerean etc. Mai curios e Vladdrean (din Vlddeni), care pare a fi din Vladenaru, caci dace ar fi din Viiideneanu nu s-ar explica prezenta celui de-al doilea a, provenit din e. www.dacoromanica.ro 119
Page 1 and 2:
. . ACAD.AL.GRAUR ·s E D 1 TUR A .
Page 3 and 4:
Supracoperta de MIHAI STANESCU Cope
Page 5 and 6:
toate sansele ca fiecare din ele st
Page 7 and 8:
.De aici s-a nascut povestea despre
Page 9 and 10:
Despre aceasta limbd avem foarte pu
Page 11 and 12:
INDICATII BIBLIOGRAFICE Cei dintii
Page 13 and 14:
Diverse articole privitoare la ches
Page 15 and 16:
INTRODUCERE Traind in colectivitate
Page 17 and 18:
al copilului tigan (vezi Bogre,a, D
Page 19 and 20:
ceh. Nelepec urit" etc.), s,au, pen
Page 21 and 22:
este aproape sigur Ca tine poarta a
Page 23 and 24:
1 SISTEME DE NUME DIFERITE DE AL NO
Page 25 and 26:
eprezinta cuvinte intregi (in momen
Page 27 and 28:
In greceste prin Didymos) etc. De o
Page 29 and 30:
de fapt nici asa numele preseclinte
Page 31 and 32:
I I NUMELE IN LIMBILE INDO-EUROPENE
Page 33 and 34:
poly- mult" : Polybios (bios viata"
Page 35 and 36:
sig- victorie": Siegfried (frid- pa
Page 37 and 38:
de botez ale crestinilor: Appius, A
Page 39 and 40:
Intr-un singur caz se putea face o
Page 41 and 42:
Pronuntarea si scrierea numelor lat
Page 43 and 44:
III NUMELE EUROPENE IN EPOCA FEUDAL
Page 45 and 46:
%mane., si uzajul acestei limbi s-a
Page 47 and 48:
gheorgos agricultor"), vag cunoscut
Page 49 and 50:
(Cyprian e de la numele insulei Cip
Page 51 and 52:
-tenenta etnica a celor care le pur
Page 53 and 54:
actualitate, vezi informatiile furn
Page 55 and 56:
iv HIPOCORISTICE $1 DIMINUTIVE In s
Page 57 and 58:
oficial fiind amputat de tot ce urm
Page 59 and 60:
in romineste, dupa ce s-a introdus
Page 61 and 62:
tin); Rociu (dupa Constantinescu, d
Page 63 and 64:
de pronuntare a copiilor se explicd
Page 65 and 66: a derivatelor de la citeva nume mai
Page 67 and 68: oameni, la 1688 de 62, la 1726 de 1
Page 69 and 70: verde, Ca lalb, Calcantraur, Cuda l
Page 71 and 72: VII NUME DE FAMILIE Vorbind despre
Page 73 and 74: tarea populatiilor orasenesti prin
Page 75 and 76: In tarile de limbd germanica lucrur
Page 77 and 78: Am ardtat mai inainte ca in diverse
Page 79 and 80: Deoarece numele in -ski sint la ori
Page 81 and 82: nuntate gresit cu accentul pe final
Page 83 and 84: . Nume de meserii devenite nume de
Page 85 and 86: fixation des noms des habitants, in
Page 87 and 88: VIII NUME DE FAMILIE ROMINESTI Am v
Page 89 and 90: devenind astfel, din Gheorghe Ion,
Page 91 and 92: Braila, indiferent ce nume ar fi pu
Page 93 and 94: pus numai spre a despdrti cele clou
Page 95 and 96: fel s-a ajuns la scrieri (si pronun
Page 97 and 98: De multe on schimbarile sint de asa
Page 99 and 100: for de nastere si a constatat ca un
Page 101 and 102: Tereskova, ceea ce nu mi se pare no
Page 103 and 104: PITA. aid am vorbit de nume schimba
Page 105 and 106: la fel (de aid numele cunoscut si l
Page 107 and 108: Un caricaturist francez, al carui n
Page 109 and 110: otcz care, fara acest adaos, ar fi
Page 111 and 112: Cit priveste numele Raducanu, acest
Page 113 and 114: trecut, functionarii, ofiterii, Tib
Page 115: inane, de regiuni, de tinuturi, de
Page 119 and 120: Un nume masculin terminat in -e a p
Page 121 and 122: slavica, III, p. 17, care arata ca
Page 123 and 124: pentru acest sufix in lucrarea Aure
Page 125 and 126: Saveta trebuie eliminat din discuti
Page 127 and 128: p. 139), Papaddpolina (la Caragiale
Page 129 and 130: culeasa e sotia lui Hritcu, din urc
Page 131 and 132: In cazul numelor ca A Floarei, A lo
Page 133 and 134: X OBSERVATII MORFOLOGICE ASUPRA NUM
Page 135 and 136: 4. Masculine le in -á, -a §i -ea:
Page 137 and 138: nele recente nu 'prea se Mai formea
Page 139 and 140: articulate (lucrul se va vedea si d
Page 141 and 142: masculin §i lui Radu, §i Radului.
Page 143 and 144: XI OBSERVATII PRIVITOARE LA ORTOGRA
Page 145 and 146: Trebuie sa mai tinem seama de faptu
Page 147 and 148: Gattescu, cu doi t; acesta isi expr
Page 149 and 150: XII DE LA NUMELE DE PERSOANE LA NUM
Page 151 and 152: Apropiate de numele istorice sint c
Page 153 and 154: Alte obiecte sau activitati poarta
Page 155 and 156: iar acesta este diminutiv de la Kat
Page 157 and 158: jet solomonar vrajitor", de la rege
Page 159 and 160: Alfonso 36 Al Gafitei 131 Al George
Page 161 and 162: Bosilko 53 BrAiloaica 127 Bosnieff-
Page 163 and 164: Costan 63, 64, 67 Costanda 139 Cost
Page 165 and 166: Edith 36, 47, 135 Edmund 19, 36, 37
Page 167 and 168:
Gizenga 32, 145 Gidea 120 Gifoi 132
Page 169 and 170:
Irinel 66, 135 Itu 64 Irinuca 66 It
Page 171 and 172:
Louise 126 Louis Quinze 155 Loucheu
Page 173 and 174:
Mirska 81 Mirski 81 Misericordia-ad
Page 175 and 176:
Osanu 106 Otto 58, 138 Ottokar 36 O
Page 177 and 178:
Raicu 61 Rajendra 33 Rallea 98 Ralp
Page 179 and 180:
Stati 50 Stavrache 60 Stavri 85 Sta
Page 181 and 182:
Una 26 Unchiul Sam 19 Ungar 86 Ling
Page 183 and 184:
CUPRINSUL 16 Cuvint inainte . . 5 i
show all

·s

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?