·s

tar, ci este diminutivul de la colun ma gar salbatic", asa cum dovedeste
lipsa articolului.
Adesea poreclele sint formate cu sufixul -ea, despre care va fi vorba
mai departe: Blegea, Brtigtirea, Cernea (echivalentul slay al lui Negrea),
Horea (ii placea s'a horeasce, adica sa cinte). Din lucrarea de diploma a
absolventei Dumitra Neda-Surdu, asupra numelor din Fintinele, raionul
Zimnicea (lucrare nepublicata), extrag urmatoarele: Ciurea (o persoand
venita din comuna Ciurari), Purctirea (fiul unui porcar), Tucea (e
tuciuriu).
Iata si un tip de porecla intilnit mai rar: lui Florea I. Calarasu i se
zice Fleica, deoarece intr-o vreme se iscalea Fl. I. Calarasu (s-a citit deci
Fie. I. Ca-).
NOTA
Cu privire la porecle rominesti, se pot consults urmatoarele lucrari:
Stefan Pasca, T. 0.
A 1. G r au r, Glosar din Comuna Reviga (Ialomita), in BPh, V (1938), p. 177-178.
Aurelia Stan, Porecle $i supranume din V alea Bistritei, in Limba rominti,
VI (1957), nr. 5, p. 42-48.
Natalia Cernauteanu, Observatiz asupra sistemului de denominatie
personalci in mediul rural, in Limba $i literaturti, V. (1961), p. 77-87.
A 1. Cris t u r e a n u, Supranumele locuitorilor din satul /Wichita (raionul
Sebe$, regiunea Hunedoara), in CL, VI (1961), p. 397-411 .
D o i n a G r e c u, Des pre supranumele din comuna Berzovia. I. Supranume
provenite din nume de familie, prenume $i hipocoristice, in CL, VII (1962), p. 53-56.
www.dacoromanica.ro