07.07.2014 Views

·s

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Despre aceasta limbd avem foarte putine informatii in afara numelor<br />

proprii, dar acestea sint suficiente ca A.' ne putem convinge cel putin de<br />

caracterul indo-european al tracei. Nu este aid o contradictie fata cu cele<br />

spuse mai sus, anume ca nu se poate face etimologie lard a curwaste<br />

intelesul cuvintelor? Nu este contradictie, deoarece e vorba de o situatie<br />

speciald. Avind in. vedere ca in vremea mai veche numele de persoane<br />

nu se imprumutau decit in mod cu totul exceptional, si ca ele se formau<br />

exclusiv din cuvintele curente, in general combinate cite cloud, cum se<br />

va artita mai departe, analiza numelor de persoane ne permite sti degajam<br />

si unele cuvinte comune, macar in ce priveste aspectul lor.<br />

Mai mutt decit atita, nici intelesul elementelor de compunere nu ne<br />

este absolut necunoscut: pe de o parte e relativ u.sor sti stabilim anumite<br />

sfere de notiuni care stateau mai des la baza numelor de persoane, de<br />

exemplu fiu", ntiscut", bun.", viteaz" etc., pe de alto parte sistemul<br />

de formare a numelor in limbile indo-europene necunoscute, era, lard<br />

indoiald, paralel cu cel din limbile cunoscute, deci asemanarea formed<br />

pe care o gasim in acestea din urma ne permite sa emitem ipoteze valabile<br />

pentru cele dintii. Primii lingvisti comparatisti, in secolul trecut,<br />

avind nevoie sti determine si sti claseze limbile indo-europene, au fost<br />

siliti sti studieze numele din limbile de la care nu ne-au ramas texte<br />

scrise si au ajuns la anumite rezultate (desigur nu ftird unele greseli). De<br />

exemplu numele trac Mucapor, analizat ca Muca-por, ne prezinta un prim<br />

element Muca, intilnit si in alte compuse trace si chiar ca nume simplu<br />

in aceeasi limbii, si un al doilea element, -por, care de asemenea mai<br />

apare, ca al doilea termcn al compunerii, in alte nume de persoane. Acesta<br />

a fost considerat, desigur just, ca avind intelesul de fiu", paralel cu lat.<br />

puer copii" fi cu sanscr. putras fie (il gasim, de exemplu, in numele<br />

Brahmaputra, care inseamna fiul lui Brahma").<br />

Se stie ca nu ni s-au pdstrat texte rominesti mai vechi decit secolul<br />

al XVI-lea. De aceea numele de persoane rominesti intilnite in documentele<br />

slavone dinainte de secolul al XVI-lea constituie primele marturii<br />

scrise asupra unor cuvinte din limba romina. De exemplu gasim,<br />

intr-o vreme din care nici un cuvint comun rominesc nu ne este atestat<br />

in scris, nume de persoane ca Ureacle Ureche", Ne,atedulova a/ lui<br />

Netedul", bazate primul pe un substantiv comun, al doilea pe un adjectiv.<br />

Putem astfel constata ca pe vremea cind a fost scris documentul<br />

romina mai pdstra pe 1 muiat, care apoi a fost eliminat din limba. Mai<br />

inult, datorita faptului di numele de persoane sint declinate, putem<br />

scoate din documentele slave informatii asupra morfologiei rominesti<br />

din. secolul al XV-lea: Marincdei este genitivul de la Marinca (azi Marincai),<br />

lui Bucur se zicea inca de pe atunci etc.<br />

Chiar numele din limbile actuale ne pot aduce unele informatii lingvistice<br />

pretioase. Sub forma de nume de persoane se pastreaza uneori<br />

cuvinte care, ca nume comune, au incetat de a fi cunoscute de vorbitori.<br />

Murat a fost cindva adjectiv, cu intelesul de frumos" (se mai pastreazti<br />

astfel la aromini), iar ast'dzi nu mai circuld decit ca nume de persoanti.<br />

De asemenea Bucur a fost cindva adjectiv, cum se mai intilneste astazi<br />

numai in albaneza, pe cind in romineste intelesul nu se mai ptistreazti<br />

decit in derivatele bucurie, bucuros, a bucura. In frantuzeste este bine<br />

cunoscut numele de familie Sueur, cu varianta Lesueur, iar vorbitorii.<br />

10<br />

www.dacoromanica.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!