·s

la fel (de aid numele cunoscut si la noi Fotino). Scriitorul spaniol V. Blasco
Ibafiez vorbeste undeva de o mama romantioasa, care si-a botezat baiatul
Rosalindo, socotind, fare indoiala, ca numele e format din sp. rosa tran
dafir" si lindo frumos", cind de fapt e vorba de un nume vechi germanic,
format din hros cal" si lindi sarpe". In Italia, numele Mario, provenit
din lat. Marius, e luat adesea drept forma masculine pentru Maria. In
sfirsit, numele calendaristic Foca, de origine ebraica, a devenit in greceste
numele protectorului marinarilor (pentru ca a fost pus gresit in legatura
etimologica cu numele de animal marin foci), iar in romineste o credinta
populara spune ca Foca e rau de foc", prin alts etimologie populara
Tot asa in Germania superstitiosii au crezut ca sfintul Blasius apara
contra basicilor (germ. Blase basica"), iar sfintul Augustin contra bolilor
de ochi (germ. Auge ochi": vezi Fleischer, p. 48).
Pseudonime
In oarecare masura, se poate spune ca si semnarea cu un pseudonim
este o schimbare de nume, deli in viata de toate zilele autorul continua
sa fie cunoscut sub numele lui mostenit. Apoi se poate intimpla ca pseudonimul
sa se adauge la numele primar, formindu-se un compus, sau, in alte
cazuri, numele vechi este eliminat din toate activitatile si purtatorul
ramine sa fie cunoscut numai cu pseudonimul. Cine mai stie, de exemplu,
ca pe Anatole France it chema, pe numele lui adevarat, Thibaud? Situatia
aceasta este cu atit mai frecventa cu cit avem de-a face cu popoare mai
departate. De exemplu nu cred ca multi oameni la noi stiu ca Lu BEET{
este pseudonim (numele adevarat al scriitorului chinez fiind Ian-bing),
sau ca pe presedintele Uniunii scriitorilor chinezi, Mao Dun, it cheama
de fapt Djou $u-jen.
a -ti
In ce imprejurari ajung artistii, scriitorii, ziaristii sa adopte pentru
semna lucrarile alt nume decit cel real? Trebuie sa avem in vedere
in primul rind cazul cind autorul este impiedicat de o cauza oarecare
sa-si face cunoscut numele, fie ca ii e frica de persecutii, fie ca rangul lui
social nu admite publicitatea (in trecut actorii erau desconsiderati, de
exemplu), fie ca cineva public& mai multe articole in acelasi numar de
ziar si nu poate sa-si etaleze numele pe toate paginile, fie in sfirsit ca o
femeie vrea sa treaca drept barbat (poate tot din considerente de convenienta
sociala) sau un barbat vrea sa treaca drept femeie. Astfel actorul
si autorul de comedii Jean-Baptiste Poquelin n-a fost cunoscut decit sub
pseudonimul Moliere (dupe cit se pare acesta este numele unei localitati
din sudul Frantei); Aurore Dupin, baroana Dudevant, semnat romanele
cu pseudonimul barbatesc George Sand; invers, publicistul romin
Artur Arsene semneaza Maria Arsene.
La considerentele de mai sus se adauga ca numele autentic poate fi
banal, iar pseudonimul poate rezuma intr-un fel ceea ce purtatorul vrea sa
exprime prin opera sa, de exemplu Alexei Maximovici Pefkov sugereaza
mai putin decit pseudonimul Maxim Gorki (in ruseste amarul").
Sint cazuri, in publicistica, de pseudonime care acopera mai multe
identitati. Poetii D. Anghel si $t. 0. losif, lucrind impreuna, au folosit
pseudonimul comun A. Mirea. La revista Viata Romineased era pseudo-
www.dacoromanica.ro
10