·s

(sau al lui Croitoru"), Alabergere al ciobanitei". A treia serie este formats
dintr-un nume feminin precedat de articolul la: Lamartine,. Larousse
roscovana"; acestea s-au format probabil, prin eliminarea lui a- de la inceput
din nume de tipul prezentat anterior.
Mult mai frecvente sint numele precedate de propozitia de constituind
indicative geografice: Decauville din localitatea Cauville", Delille
din Lille". Cele mai multe provin insa din indicatii locale: Dubois de la
padure" (sub forma meridionala, Dubosc), Dubout de la capat", Dufour
de la cuptor", Dujardin de la gradina" (sau, cu pluralul, Desjardins),
De l'Isle, forma arhaica pentru De 'Ile din insula", Dumas de la case"
(e vorba de o case izolata, la o ferma), Dumont de la munte", Dumoulin
de la moara" (sau, cu pluralul, Desmoulins), Dupont de la pod", Delpuech
(meridional) de pe platou", Dupuis de la put", Duval din vale" etc.
Alte nume sint formate din numele de nationalitati, de exemplu
Langlois englezul", Lallemand germanul"; din nume de culori, de
exemplu Leblanc albul", Lebrun brunul"; din nume de meserii, de
exemplu Berger cioban", Boulanger brutar", Lel evre fierar", Meunier
morar", Parmentier croitor"; din porecle, de exemplu Loucheur
sasiu", Poincare pumn patrat", apoi din nume de botez, cu sau fare
sufixe.
De adaugat ca dialectele franceze sint foarte diferite unele de altele,
astfel incit acelasi cuvint, sub formele lui dialectale, poate sta la baza
a nenumarate nume deosebite intre ele. Iata un singur exemplu: de la
cuvintul Capra" avem pe Chevre §i Chevreuil caprior" in limbajul parizian
si literar, Cabre, Cabrol, forme meridionale, Quievre, Quevreux din
dialectul normand si multe altele.
In Franta se gasesc foarte multe nume de origine strains, in primul
rind italiene, apoi spaniole, germane, flamande si, in urma irnigratiilor
mai noi, polone (de exemplu Bokanowski) etc.
0 mentiune specials merits numele bretone, deoarece acestea provin
dintr-o limbs neromanica, dar vorbita pe teritoriul Republicii Franceze.
In general numele bretone se pot identifica foarte usor. Unele incep
cu Ker (care inseamna case "): Kerbol Casa lui Paul" etc. Mult mai
multe incep cu articolul definit, care in bretona are forma ar sau an (consoana
depinde de initiala cuvintilui urmator). Bretonii au tradus in gene-.
ral articolul for prin fr. le, lasind insa netradus substantivul. Cind intilnim
nume frantuzesti ca Leban (fr. bon bun"), Legrand (fr. grand
mare"), ne dam usor seama Ca sint frantuzesti. Dar cind partea a doua
nu inseamna nimic, sint toate sansele ca numele sa fie bretone: Le Braz
(bret. braz mare"), Le Gall (bret. gall francez"), Le Goff (bret. goff
fierar"), Le Gonidec (bret. gonidec plugar") etc. Uneori totusi ne putern
insela: in Bucuresti a trait multi ani un profesor de franceza numit
Francis Lebrun., al carui nume parea tot ce poate fi mai francez; el insusi
mi-a spus insa Ca numele lui nu insemna brunula pe frantuzeste, ci era
o adaptare frantuzeasca a numelui breton Ar Brenn, care inseamna
taritea".
Un ultim amanunt privind numele bretone: unele din ele sint nume
de sfinti locali, de exemplu Herve, Renan, Rio (asemenea nume se folosesc
uneori ca prenume si in frantuzeste: Yves).
76
www.dacoromanica.ro