·s

la origine, inseamna fetita"; de asemenea apare uneori masculinul Irirt
de la Irina, deli acesta este in greceste un substantiv feminin, cu intelesu/
de pace"; Irin exists si in bulgareste, vezi Weigand, p. 125. Multe din
exemplele citate se explica prin caracterul romantios al parintilor.
Printre numele de formatie romineasca se trec si citeva provenite
de la nume de sarbatori. Cel mai clar este Crdciun, apoi Pascu (de la
Paste; vezi A. Stan, loc. cit., care insereaza aici si pe Florea, Floarea, socotite
ca derivate de la Florii).
Cred necesar sa subliniez ca, desi cireasd, sinziene, floare, dor, soare,
albind, lup, pdun, pui, urs etc. sint cuvinte mostenite din latineste, ca
nume de persoane ele nu pot fi socotite de origine latina, cad nu au devenit
nume de persoane decit la mult timp dupa ce, conform periodizarii
acceptate, pe teritoriul nostru nu se mai vorbea latina, ci romina. Ele
sint deci nume de origine romineasca, in aceeasi masura ca Norocel, de
exemplu, care are la baza un nume comun de origine slava.
Am aratat in Introducere ca multi parinti aleg pentru copiii for nume
pretentioase, adesea straine. Aceasta este probabil principala sursa a deplasarilor
pe care le sufera baza de formare a onomastieii in ultima vreme,
asa cum vedem cind cercetam istoria numelor in diverse limbi europene.
Exists curente care se raspindesc si care, in interval de citeva generatii,
pot transforma radical nomenclatura unei populatii. La noi, numele latinesti
din antichitate au fost parasite la un moment dat ca efect al unei
mode care aducea in loc nume slave si biblice, apoi a venit moda numelor
grecesti, inlocuita cu moda numelor latinesti. Au aparut nume de zei si
eroi din mitologie si din istoria veche, ca Aurora (simtit ca egal cu
Aurelia?), Diana, Didona, Duiliu, Eneas, Flora (egal cu Floarea), Hector,.
Lavinia, Minerva, Traian, Venera (egal cu grecescul vechi Afrodita §i cu
grecescul crestin Paraschiva, vezi si p. 62) etc.
In Ardeal, in timpul stapinirii maghiare, rominii au umblat dupa
astfel de nume, nu numai pentru afirma prin aceasta atasamentul la
lumea latina, ci pentru a nu permite traducerea in ungureste a numelor
de botez: daca declarai copilul Ion, functionarul maghiar, deprins cu traducerea
numelor, scria automat Janos. Cind insa declarai nume ca Traian,
Cassiu, Enea, Veturia, nu gasea nici o paralela maghiara si era silt sa
scrie numele in forma propusa.
In secolul al XX-lea, in parte inca din secolul al XIX-lea, s-au
introdus nume de origine occidentals si aceasta moda mai dainuie si azi.
Apar nume ca Ascanio (italian, de origine latina), Ernest, Rihard, Robert
(de origine germana) etc. Desigur tot din germana vine Liana, nume
de planta. Mi s-a vorbit in tinerete de un sat in regiunea Bucuresti,
uncle multi copii de taran au primit astfel de nume de la o mosiereasa
romantioasa, care, imediat ce citea un roman, dadea numele eroilor lui
copiilor din sat. Nu stiu daca aceste nume s-au extins la generatiile
urmatoare. In DR, VII (1934), p. 56, n. 1, se arata ca la o ancheta (facuta
probabil in Transilvania) taranii au declarat singuri ca acum prefer&
pentru baieti nume ca Viorel, Virgil, iar pentru fete Amalia, Letitia,
Reghina, in locul celor traditionale. Pentru vremea mai apropiata de
54
www.dacoromanica.ro