·s

din Africa de Sud, Verwoerd, care poarta un nume olandez (vezi p. 78;
se stie ca burii sint colonisti veniti din Olanda) este numit adesea gresit
la noi veroerd, in loc .de fervard.
Se intimpla ca vorbitorii sa aplice numelor dintr-o limbs regulile
cunoscute dintr-alts limbs, de exemplu am auzit uneori farli faplen,
frantuzeste", pentru cearli cedplin (scris Charlie Chaplin), nume englezesc.
Mai adesea numele engleze, scandinave, olandeze sint pronuntate
ca si cind ar fi germane: $pentar in loc de spens'dr (Spencer), ftrindberg
pentru strindberg (Strindberg), nobel pentru nobel (Nobel); fan daik pentru
fan deik (scris de noi Van Dyck, ca si cind ar reprezenta pe olandezul
dik gros", cind de fapt e vorba de dijk dig", vezi p. 75), fan aik pentru
fan eik (scris Van Eyck).
Se emite uneori propunerea ca toate numele straine sa fie scrise asa
cum trebuie citite. Regula aceasta se si aplicA pentru numele din. limbile
care folosesc alts scriere decit cea latina: rusa, ucraineana, bulgara, Indiana,
chineza, arabA etc., deli numele din alte continente s-au raspindit
adesea cu scrierea franceza si mai ales cu cea engleza. De exemplu Djamila
Bouhired, scris frantuzeste pentru giamila buhired sau Javaharlal
NehrU pentru geavaharlal neru. In ce priveste numele rusesti, ucrainene si
bulgaresti, un timp k a fost redat in romineste prin c(h), scriindu-se, de
exemplu, Constantinov, Corolenco, Gorchi, apoi s-a revenit la scrierea
cu k, corespunzatoare ortografiei pe care purtatorii numelor au folosit-o
ei insisi cind au semnat cu litere latine. Au ramas la multi unele inconsecvente,
de exemplu vedem scris Maiacovski sau Maiacovschi. Chiar un
autor romin semneaza in mod inconsecvent Baconski.
Pentru limbile scrise cu alfabetul latin, regula este sa pastrAm ortografia
din original, oricit ar fi de departata de a noastra. Aceasta regula
are insa un mare cusur: sint limbi scrise cu alfabetul latin, insa cu unele
semne suplimentare, pe care noi nu le avem in tipografiile obisnuite si,
de fapt, marele public nici nu le cunoaste. Este cazul cehei si al polonei,
Se scrie in cella s pentru s, z pentru j, "o pentru ci; la noi s-au neglijat
semnele suplimentare, ceea ce a dat nastere la pronuntari false, de exemplu
koda se pronunta skoda in loc de $koda, iar unii zic kapek in loc de
ceapek (scris Capek). Cind a rulat la noi filmul Jan 2iika, multi bucuresteni
au citit gresit jan zizka in loc de ian jijka (Ziika este un hipocoristic
de la Zikmont, rostit desigur jigmont).
Dar propunerea de a se transcrie aceste nume cu ortografia noastra este
inacceptabila din mai multe puncte de vedere. E mai grava o greseald de
scriere, care ramine pe hirtie, decit una de pronuntare, care se duce-n vint.
Nu este de admis . ca fiecare nume sa fie scris altfel in fiecare tarn
cad aceasta ar complica mult relatiile internationale si ar duce uneori
la neintelegeri grave, cu atit mai mult cu cit rolul screrii creste pe zi ce
trece in vremea noastra. Sa ne inchipuim ce greutati s-ar crea la folosirea
cataloagelor, a hartilor etc., daca ar exista mai multe feluri de a scrie acelasi
nume. 0 bilolioteca in care sar gasi traduceri din Shakespeare in
mai multe limbi ar trebui sa le insereze pe cele rominesti la f, pe cele
germane la sch, pe cele maghiare la s, pe cele cehe la 2§, pe cele polone
la sz, pe cele italiene la sci, pe cele suedeze la sj, pe cele franceze la
eh, iar pe cele spaniole nicaieri, deoarece spaniola nu are nici un
mijloc de a nota pe q, care nu apare in nici un cuvint spaniol.
146
www.dacoromanica.ro