·s

Cit priveste numele Raducanu, acesta nu este izolat (vezi de exem
plu Patrtiscanu de la Patrqcu): e format cu un sufix -an, care produce
adjective si nume de purtatori ai unei calitati (M. Pietreanu, SMFC, II
1960, p. 93-100), deci in fond nu are o situatie diferita de a sufixului
-escu, totdeauna articulat.
-escu. Ajungem acum la numele de familie. Am aratat mai sus
ca, in diverse tart, primii care au cdpatat sau si-au luat nume de
familie au fost nobilii si ca si la not primele nume de familie au fost
ale boierilor, formate cu sufixul -escu. Ei si-au luat numele de la mosia
pe care o stapineau, iar aceasta, la rindul ei, isi tragea numele, de multe
ori, de la o persoand care o stapinise mai inainte (bineinteles, de la numele
de botez al acelei persoane). Multe localitati poarta pins azi nume
terminate in -esti (vezi lorgu Jordan, Toponimia romineascti, p. 157 si
urm.), avind ca prima parte radacina unui nume de botez. De exemplu
pe urmasii unui Filip, care s-a instalat pe o bucata de pamint, ii cheamd
Filipestii, pe urmasii unui Bucur, Bucurestii, pe ai unui Albu, Albestii
Deoarece urmasii se inmultesc, ei ajung sa formeze un sat, care pastreaza
In mod natural numele familiei intemeietorului. Asa se explica numele
de localitati ca Barbulesti, Calomfiresti, Mircesti, Stoiene.sti §i asa mai
departe. Cind un boier cumpara mosia de la Baltinesti, el incepe sa fie
numit Btiltinescul si in acelasi fel spar nume ca Mihtiilescul, Florescul etc.,
chiar cind, cum se intimpla de obicei, purtatorul nu este descendentul
unui Bei lan, Mihail sau Florea, ba, mai mult, chiar cind nici nu e indigen
de origine. Daca un grec, cu numele Vretos, sa zicem, a preluat mosia
de la Mirosltivesti, i se spune mai intii Vretos Mirosleivescul, apoi, cel
putin urmasii lui, daca nu el insusi, devin mai simplu Miroslcivescu. In
acelasi timp, descendentii lui Miroslav, ramasi tarani, nu poarta nici un
nume de familie, pentru ca nu este obiceiul st nici nu au nevoie.
A existat credinta ca in Moldova sint normale numele formate cu
sufixul -eanu, iar in Muntenia cele cu sufixul -escu. Alecsandri, in Istoria
unui galben, vorbeste de fiinti a carora nume se sfirseste in -escu,
cind se afla in Moldova, si in -eanu, cind merg la Valahia", ca sa fie
deosebiti de cei dimprejurul lor. Daniil Scavinschi declara, la Negru7zi.
Scrisoarea a IV-a, ca daca ar fi trait la Bucuresti si-ar fi zis Scavinescu
Numele lui primitiv era Scavin. Ideea aceasta este numai partial adevarata,
in sensul ca in Muntenia si in Oltenia sint mai frecvente decit in
Moldova numele in -escu. Aici s-au format nume in -escu st de la nume
de localitati. Deja in secolul al XVII-lea se vorbeste de boierii Craiovesti,
iar mai aproape de not Tudor Vladimirescu isi trage numele de la localitatea
sa de basting, Vladimir. In zilele noastre se cunosc nume ca .5'uieescu
de la localitatea Suici (in apropiere de Cimpulung-Muscel) si mai
sus am vorbit de Bungescu de la Bughea.
Mu lta vreme numele in -escu au ramas rezervate pentru boieri, ca
tit patronimicele rusesti. Cu timpul au inceput si negustorii sa le foloseasca.
Nu este exclus ca o incurajare in aceasta directie sa fi provenit
de la modelul rusesc, in timpul Regulamentului Organic, cind un patronimic
ca Petrovici putea fi transpus in Petrescu. Ion Ghica ne spune ca
mama lui Balcescu era Zinca Petreasca Becicescu, exact cum in ruseste
s-ar fi spus Z. Petrovna B. In mice caz, in secolul at XIX-lea au aparut
nenumarati Ionescu, Dumitrescu etc., fii, eventual nepoti, ai unui Ion.
8 Name de persoani 113
www.dacoromanica.ro