You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Maria, Srnara < gr. Smaro, hipocoristic al lui Smaranda, Stasa < gr.<br />
Staso, hipocoristic al lui Anastasia.<br />
Urmeaza sA discutam felul cum se formeaza pluralul. In principiu,<br />
s-ar parea cã pentru numele de persoane nu se pune o problems a pluralului,<br />
deoarece fiecare persoana isi are numele sau individual si nu este<br />
nici un motiv ca sá adunam un Ion cu alt Ion §i sa formam astfel doi Toni.<br />
Dar cum numele de famine este comun pentru mai multe persoane, apare<br />
totusi nevoia unor formatii de plural. In limbile cu articol prepus, aceasta<br />
nevoie se rezolvd de obicei lesne cu ajutorul formei de plural a articolului,<br />
insotita sau nu de o mama a pluralului la sfirsitul numelui: fr. les<br />
Costecalde (A. Daudet), les Thibault (Roger Martin du Gard), germ. di"<br />
Miillern etc.<br />
In limbile slave, care, cu exceptia bulgarei si a macedonenei, nu au<br />
articol, pluralul se formeaza de obicei cu desinentele normale la substantive:<br />
rus. Ivanovi, bulg. Ivanovi. In Polonia, am vdzut pe usile apartamentelor<br />
carti de vizita purtind un singur cuvint, la plural: Kumanieccy<br />
familia Kumaniecld", Malowistie familia Malowist".<br />
In romineste, in limbajul popular, se folosesc forme de articol genitival<br />
si de adjectiv nehotarit, toate prepuse: ai lui Fined §i mai ales aide<br />
Ionescu. De notat insa ca, pe de o parte, acestia din urma pot sa nu fie<br />
rude si in orice caz s'd nu poarte acelasi nume (aide Ionescu poate insemna<br />
Ionescu si cei care sint cu el"), pe de alts parte ca in unele regiuni<br />
aide are valoare depreciativA (asa cum are in limba literara de-alde).<br />
Intr-un stil ceva mai ridicat, dar tot familiar, se folosesc desinente<br />
de plural la numele formate cu sufixele cele mai frecvente: Ionestii, Muntenii,<br />
iar cind e vorba.numai de femei, se folosesc uneori plurale feminine:<br />
lonestile (E. Ciobanu, SMFC, I (1956), p. 142). Si la numele formate<br />
fard un sufix caracteristic se poate folosi pluralul dacd finala o permite<br />
si mai ales data la baza este un substantiv comun: Cerchezii, Graurii.<br />
Substantive le feminine nu formeaza plurale, de la Rata, Vrabie, nu se<br />
formeaza Rate le, Vrtibiile, nici alte feluri de plurale. De la numele in<br />
-oiu, pluralul se foloseste rar: Stdnoii, frecvent numai in Banat, cum<br />
arata acad. E. Petrovici (Iencutoltii). Pentru niste persoane feminine numite<br />
Tetu, am auzit pluralul curios Teturile.<br />
A mai ramas de discutat articolul. 0 curiozitate a limbii romine, ne<br />
explicate pins acum, este diferenta de tratament, in ce priveste articolul,<br />
intre numele masculine si cele feminine, fiind vorba atit cle numele de<br />
persoane, cit si de cele geografice. Se spune de obicei ca numele feminine<br />
sint folosite cu articol (ceea ce e adevarat cu unele exceptii) si ca<br />
cele masculine sint nearticulate, cu unele exceptii" (Gramatica Academiei<br />
R.P.R., ed. a II-a, vol. I. 1963, p. 102), ceea ce se va vedea indata ca<br />
nu este tocmai exact.<br />
La feminin, se zice in mod obisnuit loana, Maria, cu articol. Nu ma<br />
refer la numele recent imprumutate care nu se terming in -a (de tipul<br />
Calipso sau Betty, discutate mai sus) si trec peste faptul ca in rare cazuri<br />
se poate spune o Marie, nearticulat, cum si peste vocativul in -a, despre<br />
care am vorbit in capitolul precedent.<br />
La masculin, avem, ce e drept, nume nearticulate, de tipul Constantin,<br />
Ion, dar avem si foarte multe articulate. Ma gindesc in primul rind<br />
la numele in -u(/), despre care am vorbit mai sus si care sint simtite ca<br />
140<br />
www.dacoromanica.ro