·s

nuntate gresit cu accentul pe finala, dupe model frantuzesc si de altfel
in acord cu structura limbii noastre, care prefers accentul pe finala la
cuvintele terminate in consoana. Ca exceptie de la regula data, semnalez
numele Borodin.
Numele ucrainene in -enko urmeaz'a aceeasi regula ea cele rusesti in
-ov: Maker (din grec. makarios fericit"), genit. Makara, nume de familie
Makarenko (la noi se pronunta gresit Makarenko), Parhom (hipocoristic
de la Parfenii, din grec. parthenios, de la. parthenos fecioara"), genit.
ParhOma, de unde ParhOmenko; in schimb kravet croitor", genit. kravta,
de unde Kravcenko, PavlO, de unde Pavlenko.
Trec acum la numele maghiare, alegindu-le de preferinta pe cele
cunoscute la noi. Foarte frecvente sint numele locale, formate cu sufixul
adaugat la numele localitatii de origine: Bcinyai (de la Baia), Budai, Fogarassi
(din Fagaras), Hidegkitti (de la Fintina-Rece: hideg rece" si /cut
fintina"), Kdrosi (de la Cris), Makai (de la Macau), Marosi (de la Mures),
Mezei (cimpean", de la mezei cimpie"), Miskolczi (de la Miskolc), Szeredai
(de la Szereda adica Miercurea), ,5'incai (de la Sinca), Tordai (de la
Turda). De remarcat ca acest sufixal este totdeauna vocalic si deci formeaza
silaba, ceea ce inseamna ca se pronunta. Sza-bol-czi, in trei silabe,
nu in doua, apoi Bcinya-i, Maka-i, Szereda-i, Torda-i.
Deosebit de acest -i este elementul -fi, care inseamna fiu", prin
urmare numele ca Petofi fiul lui Petre (tradus din sirb. Petrovici, caci
tatal poetului era sirb) sint asemanatoare cu cele germane in -sohn etc., de
care a fost vorba mai sus. Nobilii aveau obiceiul sa-si scrie numele cu doi
f si cu y: Apaffy (de la apa tats "), Bcinffy (ban, titlu de boierie).
Alte nume maghiare sint in general formate ca si ale celorlalte popoare:
nume de meserii, ca Asztalos timplar", Huszcir husar", Juhasz
pastor", Kovacs fierar", Kulcscir chelar" (de aici rom. Colceriu), Molncir
morar", Szabo croitor"; nume de animale: Barciny miel", Farkas
lup", ROka vulpe"; culori: Feher alb", Fekete negru", Voros (Veres)
rosu"; alte adjective: Apra mic", Hosszti lung", Kiss (kis mic"), Nagy
mare", Sos sarat". In sfirsit, nume de .popoare: Cseh ceh", Horvat
.,croat ", Lengyel polonez", Magyar, Nemet gerinan", Olcih romin".
Olasz italian", Orosz rus", Rcicz (rcic sirb", de unde rom. Ratiu), Szasz
,,sas", Szerb sirb", Tot slovac" (de unde rom. Tautu), Torok turc" etc
Cele mai multe dintre aceste nume etnice sint purtate de evrei.
Un ultim arnanunt: in ungureste se pune intotdeauna intii numele de
familie, apoi cel de botez. Accentul, care e totdeauna, in toate cuvintele,
pe prima silaba, este mai puternic pe primul nume, astfel ca se pronunta
Ko"ssuth La'jos, Ka"ddr Jci'nos etc.
Acum numele greeesti. Un fel de patronimice neoficiale existau deja
in antichitate: adjective sau substantive derivate de la numele tatalui se
foloseau ca inlocuitor al numelui Inca de pe vremea lui Homer. E vorba
de adjective cu sufixul -ios, -eios, ca Telamonios (Aias) fiul lui Telamon",
Neleios (Nestor), fiul lui Neleus", Priameios fiul lui Priam", feminin
Priameia. Mai raspindite sint sufixele -ades, -ides, care formeaza substantive:
in epopeile homerice, lui Ulise, fiul lui Laertes, i se spune Laertiades,
lui Diomede, fiul lui Tydeus, i se spune Tydeides etc. (In alte dialecte
decit cel ionic-atic, sufixul pastreaza in silaba finala vocala primitive -a-,
de aceea apar nume ca Leonidas fiul lui Leon", sau, mai bine zis, al leu-
www.dacoromanica.ro
83