·s

Anton e din grece*te, Mt -iu, iar Antonia din latine*te. Victor (invingAtor")
n-a avut nici in latine*te -iu, iar femininul Victoria a fost substantiv
comun (victorie"). Mai greu de lamurit este $tefania (pentru care
exists *i varianta mai simpla $tefana). Accentul acestui nume este pe a,
ca in derivatele frantuze*ti, dar in frantuze*te nu exists nici un nume
corespunzator (lui Stefan D. corespunde in frantuze*te Etienne). Stefan e
de origine greceasca, dar in grece*te nu are *i n-a avut niciodata terminatia
-ios, de la care sa se explice o formatie feminind in -ia. Am intilnit,
totu*i, intr-un film grecesc, numele Stefania, care ar putea fi eventual
la baza numelui nostru (* initial s-ar explica prin influenta lui Stefan).
Exists si posibilitatea ca ,tefania sä se fi format in romine*te: deoarece
avem pe Nastase (din gr. Anastasios), cu femininul Nastasia (din gr.
Anastasia), dupa acest model se putea ajunge *i la .5'tefania de la Stefan.
Petria (la Aurelia Stan, loc. cit.), daca e, cum cred, cu i accentuat
(din pacate, autoarea nu a diferentiat formele cu accentul pe sufix de
cele cu accentul pe radical), are o paralela in bulgare*te (Weigand, p.
129). Alte formatii bizare, citate de aceea*i autoare in acela*i loc, ca Ermilia
(Ermil, grecesc, n-a avut niciodata -iu), Ionelia, aratd ca sufixul ar fi
devenit productiv in romine*te (desigur, sub forma neaccentuata). Dar
Emilia s-ar putea datora unei confuzii cu Emilia.
Trebuie tratat aparte Vasilichia, care nu e format in romine*te de la
Vasile, ci luat gata facut din grece*te, uncle are la baza adjectivul vasilichi,
femininul de la vasililcOs regesc". Mai amintesc pe Felicia, care in
aparentA porne*te de la Felix (in latine*te fericit"), de fapt ins este
femininul unui derivat latinesc Felicius i se folose*te *i in engleze*te (nu
in frantuzeste: femininul de la fr. Felix este Felicite fericire"). Apoi
numele de felul lui Constanta, Florenta, care au fost cindva in -ia, dar i
a fost absorbit de consoana precedents.
In frantuze*te se folosesc diminutive formate cu un. element -tt-, de
origine latina. Aceste derivate fac functie si de feminine pe linga numele
de botez masculine. In forma -ette gasim in frantuze*te exemple ca Huguette,
Josette, Odette, Yvette. Multe dintre ele au ajuns ping la noi, c.a.-
Wind fizionomie romineasca: Aneta (cel mai vechi *i mai raspindit, diminutiv
de la Ana), apoi Antoaneta (fr. Antoinette, cu oi, pentru ca masculinul
francez este Antoine, pronuntat antoan; Aneta §i Antoaneta apar
*i in bulgare*te (Izvestiia, VII, p. 315), Georgeta (destul de frecvent). Henrieta,
Marieta (de asemenea mult raspindit), Nicoleta, Violeta. Antoinette
se raspindeste acum la noi sub forma Antoneta, nu numai pentru ca este
influentat de Anton, ci, mai ales, pentru ca romina nu suporta diftongul
oa neaccentuat. Julieta are un i, pentru ca are la baza forma Julie. In forma
-otte gasim, alaturi de masculinul Chariot (de h Charles Carol"), pe
Charlotte, in romine*te $arlota. Aici constatam ca femininul francez s-a
format prin adAugarea unui -t (se pronunta la masculin f aria §i la feminin
*arlOt): a fost o vreme cind masculinele frantuze*ti se terminau in
consoana, iar femininele in -a (rostit cam ca a al nostru), deci situatia era
ca in romine*te; dupd un timp consoanele finale au disparut, *i multe
masculine au ramas terminate in vocala; mai tirziu, Si vocala finals a
femin'nelor a fost aproape complet eliminate, ceea ce a dus la rezultatul
CA femininele se terming in consoana. Astfel femininul de la Louis (pronun
pt Ini) este Louise (pronuntat Wiz), rom. Luiza.
126
www.dacoromanica.ro