·s

-tenenta etnica a celor care le purtau: cei care se numeau Vladimir sau
Vladislav nu stiau adesea nici un cuvint slavon. La fel stau lucrurile cu
numele grecesti: cineva se poate numi Stamate sau Vanghele, fara ca
vreunul dintre stramosii sal sa fi fost grec.
Exists totusi un numar relativ mare de nume de botez formate in
romineste (ce e drept intrebuintate pe scars destul de redusa) si acestea
sint singurele neimprumutate. Ele sint formate eventual din cuvinte
comune de origine latina, mai ales botanice (nume de flori sau de fructe)
si zoologice (nume de animale).
Iata mai intii citeva exemple pe care trebuie sA le eliminam de pe
lista, deoarece ele se regasesc la fel in greceste si exists cel putin banuiala
ca si acestea au fost imprumutate din greaca: Crina (femininul
de la crin), Meirgdrit, Sirma (gr. Sirma), Sultana, Trandafir (gr. Triandafillos,
vezi numele de familie Triandaf).
Formate sigur in romineste, de la nume de plante: Brtidut, Brindusa,
Bujor, Busuioc, Cireasa, Crenguta, Mugur, Rodica (data nu e de la Irodion,
cum arata N. A. Constantinescu; vezi si gr. Rodita), Viorica (si masculinul
Viorel, format de la feminin). Aid se claseazd si Sinziana: numele
de sarbatoare a devenit si numele unei plante care infloreste cam de sfintul
Ion (i se mai zice si dragaicei, si sarbatorii la fel), deci pluralul sinziene
a dat nastere unui singular refacut sinziana, care a devenit nume de femeie,
folosit, de altfel, numai in basme. La toate ,acestea trebuie adaugat
numele generic Floarea (Florica),, de la care si masculinul Florea (acesta
traduce desigur, cel pu(in in unele cazuri, pe slavul Tvetko (Sfetcu), derivat
de la v. sl. pet floare").
N-am inserat aici pe Gherghina, care ar putea reprezenta floarea cu
acelasi nume (pentru care vezi p. 158). Mi se pare totusi mai probabil ca
este femininul de la Gheorghe (care are si varianta Gherghe; de altfel
si floarea isi trage numele tot de la Gheorghe). Nume le feminin apare si
in bulgareste (vezi Izvestiia, V, 1957, p. 426, si VII, 1961, p. 323; de altfel
si floarea poarta acelasi nume in bulgareste). Medina apare si el in bulgareste
(Weigand, p. 140). Bg. Bosilko (Weigand, p. 137) mi se pare ceva
mai departe de rom. Busuioc. Si Brtindusa exists in bulgareste (Weigand,
p. 137), dar e fara indoiala imprumutat din romineste.
De la nume de animale: Albina, Lupu (dupa sl. V/k ?), Mioara (dacA
nu e scurtare din Marioara), Ptiun (vezi totusi gr. Pagonis), Puiu, Puica,
Ursu (alte exemple la Puscariu, in pasajele citate).
De la alte nume comune: Alin (de la verbal alina), Barbu (de la barbs,
dacd nu e cumva de la Barbara, cum sus %ine N. A. Constantinescu, dupa
I.-A. Candrea), Codrea, Doina, Domnica (diminutiv de la doamna, cu masculinul
Domnel; Domnika a trecut si in bulgareste, vezi Izvestiia, VII, 1961,
p. 328), Doru, Luminita, Norocel, Noru (probabil insa nu de la nor, ci refacut
din femininul Nora, care e scurtare din Eleonora), Soare (cu derivatul
recent Sorin). Numele Donn a fost interpretat in diverse feluri (vezi
A. Stan, Contributions onomastiques, p. 63): de la dor, de la Teodor, ca
sd nu mai pomenesc de explicatia prin Doroftei; dupa parerea mea este
masculinul de la Dorina (se intilneste si Corin de la Corina, deci acesta,
www.dacoromanica.ro
53