Basarabia - Limba Romana

lecţiile istoriei 99sească, în Bucovina – coroana austriacă, în Transilvania – coroana şi florintulunguresc. Pentru a se pune capăt acestui haos monetar, în august-septembrie1920 s-a realizat preschimbarea tuturor bancnotelor şi monedelor străine înleul emis de Banca Naţională a României. Pe această bază a fost alcătuit şiprimul buget al României întregite, care s-a aplicat de la 1 aprilie 1921.Învățământul, ştiinţa şi cultura au cunoscut o dezvoltare fără precedent în Româniainterbelică. Accelerarea procesului de modernizare a societăţii, eliberareamarilor energii spirituale încătuşate de-a lungul secolelor de dominaţiestrăină, strângerea laolaltă, pentru prima dată în istorie, a tuturor forţelor spiritualităţiiromâneşti, asigurarea unei baze materiale mai solide, climatul optimistgenerat de Marea Unire, setea de cultură a poporului au permis realizareaunui adevărat salt calitativ în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii,înregistrându-se unele performanţe cu adevărat europene şi chiar mondiale.Mircea Eliade aprecia că „spre deosebire de înaintaşii noştri, care se născuseră şitrăiseră cu idealul întregirii neamului, noi nu mai aveam un ideal de-a gata făcutla îndemână”. În opinia sa: „Eram prima generaţie românească necondiţionatăîn prealabil de un obiectiv istoric de realizat”. Ca urmare, „aveam datoria sălărgim considerabil orizontul cultural românesc, deschizând ferestre către universurispirituale rămase până atunci inaccesibile” 2 . Pentru aceasta era nevoiede ridicarea nivelului de cultură al poporului, de formarea şi cultivarea elitelor.Învățământul şi-a adus propria-i contribuţie în acest domeniu. Una dintre celemai importante acţiuni viza diminuarea analfabetismului. Ponderea ştiutorilorde carte era următoarea: vechiul regat – 39,3% (recensământul din 1912),Bucovina – 45,2% (în 1912), Basarabia – 19,4% (în 1897), Transilvania –51,1% (în 1910).Legea învăţământului din 1924 stabilea un sistem unitar de organizare a acestuiape întreg teritoriul ţării şi instituia durata învăţământului obligatoriu şigratuit de 7 ani (până atunci acesta era de 4 ani). S-au construit noi şcoli pestetot în România unită, s-au înfiinţat mai multe şcoli normale (de învăţători),au fost tipărite în tiraj de masă manuale şcolare. La recensământul din 1930numărul ştiutorilor de carte crescuse la 55,8% în vechiul regat, 65,7% în Bucovina,67,3% în Transilvania şi 38,1% în Basarabia. Se apreciază că la sfârşitulperioadei interbelice procentul acestora s-a ridicat la circa 80% pe întreagaţară; în Basarabia acesta era de circa 55%.O atenţie specială s-a acordat învăţământului liceal; în 1936 s-au înfiinţat liceeindustriale, comerciale şi agricole. Universităților din Iaşi şi Bucureşti li s-auadăugat cele din Cluj şi Cernăuţi. S-a extins învăţământul superior politehnic,comercial şi agricol.