Basarabia - Limba Romana

44 ROMÂNĂiunie 1940, Basarabia va fi din nou invadată de către moştenitoarea Rusieiţariste, Uniunea Sovietică. Iar între aceste date nefaste, tot pe un 28 iunie, dar1883, s-a produs începutul ruinei/ruinării geniului eminescian la „Caritatea”lui Al. Şuţu. Paradoxal, era totuşi prea târziu, fiindcă ziaristul de la „Timpul”spusese ce era de spus: adevărul despre Basarabia şi despre ruinătorii ei internişi externi. El, acest adevăr, arde astăzi mai mult decât vreodată, chiar în pofidaindiferenţei multor politicieni şi intelectuali de pe ambele maluri ale Prutului.2. Cinismul imperialNapoleon îşi afirma astfel cinismul politic al cuceririlor: „Voi cuceri pământuri,că istorici care să dovedească ale cui sunt avem.” Dar dacă în cazul săuistoricii măsluitori n-au prea avut de lucru, din pricina efemerităţii imperiuluinapoleonian, principiul, chiar neformulat ca atare, a funcţionat perfect în cazulcuceririlor ruseşti, fiind preluat, cu succes, de către Ucraina de după destrămareaUniunii Sovietice. Ceea ce s-a produs printr-un act fraudulos a devenitgaranţie a apartenenţei „dintotdeauna” a Basarabiei la imperiul rusesc, apoisovietic. Poate că nu este lipsit de interes să evocăm, pe scurt, povestea răpiriiBasarabiei 4 , în contextul războiului ruso-turc dintre 1806-1812. Sankt Petersburgula ocupat vremelnic Principatele Moldova şi Valahia, având „acoperire”în Congresul de la Tilsit, 1807, când Alexandru I se înţelesese cu NapoleonI pentru o împărţire a Imperiului Otoman, Rusiei revenindu-i Moldova şiŢara Românească. (Nu era o prefigurare a Pactului Ribbentrop-Molotov?)Dar Moscova a renunţat, momentan, la a-şi statornici puterea în Principatedin pricina pregătirilor lui Napoleon de a ataca Rusia. Într-o carte a lui LeonCasso 5 , tradusă în româneşte abia în 1940 de Şt. Gr. Berechet şi folosită deGh. I. Brătianu în invocata lucrare despre Basarabia, se preciza în legătură cuplanurile ţarului: „În 1806, am crezut că vom cuceri cele două Principate fărălupte şi că vom organiza din ele patru guvernăminte ruse. Împrejurările neausilit, până la sfârşit, să ne mulţumim cu un câştig mai modest. Din ceea ceam dobândit, am alcătuit provincia (oblasti) Rusiei.” 6 . Într-adevăr, la 15 aprilie1810, Rusia anunţa că vrea ambele Principate, Projuranschi detaliind un proiectadministrativ în patru gubernii: Basarabia, Moldova, Oltenia şi Muntenia.Când Kutuzov ieşea victorios la Slobozia, 2 octombrie 1811, el iniţia tratativecu Poarta la Giurgiu, restrângând dorita graniţă de vest a Rusiei pe Siret, apoi,în anul următor, tratativele s-au mutat la Bucureşti, având loc în Hanul luiManuc, unde Kutuzov a micşorat pretenţiile doar la Basarabia. Amiralul PavelVasilievici Cicagov, trimis de ţar să încheie pacea cu orice preţ, chiar renunţândla orice pretenţii teritoriale, a ajuns, se spune, prea târziu, preluând ceeace realizaseră ceilalţi delegaţi. „Constrângerile” veneau, în speţă, de la ame-