Basarabia - Limba Romana

nota bene 11culturală proprie, identitară, fie ca varietate a unei palete largi de culturieuropene.– Să enumerăm cele mai importante acţiuni culturale desfăşurate cu participareaICR „Mihai Eminescu” de la deschidere încoace. Care dintreele v-au produs satisfacţia, bucuria gândului împlinit? Vă rog să vă referiţila natura dificultăţilor, obstacolelor pe care le-aţi întâlnit în procesulde organizare a activităţii.– Aş menţiona în primul rând acţiunea cea mai dificilă din punctul de vedere alinfrastructurii, este vorba de Expoziţia Stindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare,o broderie de la sfârşitul sec. XV (evaluată la şapte milioane de euro) pe care estereprezentată o icoană a Sf. Gheorghe aşezat pe tron, ţinând sub picioare balaurulînvins. Acesta a fost expus la Muzeul de Istorie din Chişinău timp de două săptămâni,din 27 august până pe 12 septembrie 2011. Apoi, dintre proiectele carem-au animat cel mai tare au fost cele legate de covorul basarabean (o expoziţietemporară a colecţiei de covoare a Muzeului de Etnografie inaugurată printr-osărbătoare de Drăgaica, Albumul covoarelor basarabene din aceeaşi colecţie, careva apărea anul acesta, în cele din urmă, atelierul de ţesătorie prin care am încercatsă reînviem acest meşteşug), cele privitoare la formarea specialiştilor în restaurareşi cele de creare a unor centre de excelenţă în domeniul universitar. Programulde Studii Avansate „Alexandru Sturdza” a început cu o sesiune de burse decercetare în ştiinţele sociale şi cu o serie de conferinţe şi colocvii organizate înmediul universitar, iar anul acesta se va îmbogăţi cu un masterat dedicat studiuluimarilor cărţi ale civilizaţiei europene. Mă opresc aici deocamdată cu enumerarea,ca să nu transformăm interviul într-o dare de seamă.Chişinău, 13 mai 2011. Petre Guran (al patrulea din dreapta)la aniversarea a douăzecea de la fondarea revistei „Limba Română”