Basarabia - Limba Romana

lecţiile istoriei 63– Sistemul social promovat de ţarism a schimbat în mod arbitrar structurapopulaţiei din ţinut: s-a strămutat intensiv populaţia alogenă, care a format ocategorie privilegiată, cea a coloniştilor; în proprietatea nemijlocită a statuluirus au fost acaparate imense teritorii din Sudul Basarabiei, transmise ulteriorîn posesia unor înalţi funcţionari ţarişti sau populate cu aşa-numiţii „ţărani aistatului” (în mare parte strămutaţi din guberniile Rusiei). Nobilimea locală afost divizată după principiile şi gradaţiile existente în imperiul Rusiei. Astfel,în viaţa socială au fost introduse principii străine, menite să asigure constituireaunei baze sociale a dominaţiei ţariste în regiune.– Cultura şi spiritualitatea basarabenilor a avut, poate, cel mai mult de suferitdin partea politicii ţariste, din cauza procesului intens de rusificare a populaţieibăştinaşe, în special după lichidarea autonomiei Basarabiei (1828). Limbaromână a fost interzisă în instituţiile de stat, inclusiv în şcoală. Ca şi în întregimperiul, guvernul rus promova în Basarabia o politică reacţionară, înăbuşindorice încercare de afirmare a culturii şi spiritualităţii naţionale. Biserica basarabeanăa fost ruptă de biserica Principatului Moldovei şi supusă Patriarhieiruse. Cu timpul, cărţile bisericeşti în limba română au fost înlocuite cu cele înlimba rusă. Către sfârşitul sec. XIX, biblioteca publică din Chişinău, deţinândîn fondurile sale cca 15.000 de volume, nu poseda nici măcar o carte în limbaromână. În aceeaşi perioadă doar 10,5% din bărbaţi şi 1,4% dintre femeile deorigine română ştiau să scrie şi să citească, în vreme ce în rândul coloniştilorstrăini (germani, polonezi, evrei) procentul ştiutorilor de carte era mult maimare (aprox. 50-63%).– De rând cu anexarea teritorială a Moldovei din stânga Prutului, Rusia şi-aanexat ilegal şi o parte a Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. Conform canonuluial optulea al Soborului al III-lea ecumenic din secolul V d. Hr., Basarabia nuputea fi „dezlipită” de la Mitropolia sa istorică, Sinodul rus formând însă abuzivEparhia Chişinăului şi Hotinului, cu rang de mitropolie şi exarhat, avândcentrul de reşedinţă la Chişinău (în componenţa eparhiei au fost incluse 789de biserici din Basarabia şi circa 100 de biserici din Transnistria). Bisericarusă a fost un instrument abil al rusificării şi promovării politicii autocraţiei.– Începând încă din perioada războiului ruso-turc din 1806-1812, Basarabiaa fost supusă unei colonizări intense pe tot parcursul dominaţiei ţariste.Astfel, situaţia demografică a ţinutului a suferit mari schimbări. Dacă la 1817populaţia Basarabiei includea cca 500 de mii de cetăţeni, dintre care 420 demii erau români (86%), restul – ucraineni (6,5%), evrei (4,2%), lipoveni sauruşi (1,5%), greci (0,7%), armeni (0,6%), bulgari şi găgăuzi (0,4%). Cătreanul 1856 în Basarabia locuiau peste 990 de mii de persoane, dintre care 738