Basarabia - Limba Romana

cărţi şi atitudini 187El sugerează conaţionalilor noştri să se trezească din letargia în care îi ţinuseun veac întreg ţarismul: „Te cuprinde o groază când te gândeşti că atâtea suntde făcut şi, cu toate acestea, moldovenii cei conştienţi de naţionalitatea lorrămân neactivi, parcă ar aştepta ca alţii să vină să le facă datoriile lor faţă deneam” (p. 8). Tocmai într-un atare context Pantelimon Halippa laudă încercărilede versificaţie ale lui Tudose Roman, dedicate moldoveanului simplu,pe care-l doreşte conştient de drepturile-i furate de ţarism – chemându-l să şile revendice, să şi le apere: „Daţi lumină, daţi lumină, / Voi, stăpâni pe-acestpopor, / Că o naţie întreagă / Doarme-n somn omorâtor. // De ce ţineţi hăţu-nmână / Şi dormiţi şi voi ca noi? / Dintr-o baltă daţi în alta / Şi din lipsăîn nevoi. // Ce ascundeţi voi lumina / De la faţa tuturor? / Daţi-o ca să sedeştepte / Duh de naţie-n popor...” (p. 8).Dincolo de absenţa laturii estetice a versurilor lui Tudose Roman, publicistulle consideră binevenite pentru trezirea basarabenilor simpli la viaţa publică,la dezvoltarea spiritului lor de dreptate şi a conştiinţei naţionale, înăbuşite înmod criminal de ţarismul rus.În albia aceloraşi idei înălţătoare îşi desfăşoară Pantelimon Halippa întreagaactivitate pe plan literar şi politic înainte de Marea Unire ori, mai exact, întimpul pregătirii de epocalul eveniment. Astfel, în 1914 el începe să activezeîn cadrul revistei „Cuvânt moldovenesc” şi al ziarului săptămânal cu aceeaşidenumire (cf. Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol. I, Chişinău, 1993,p. 72). Prin aprilie 1914 este înfiinţat Partidul naţional moldovenesc, avândulpe Pantelimon Halippa în calitate de secretar. La 27 martie 1918 el prezideazăşedinţa în care Sfatul Ţării a votat actul Marii Uniri. În 1918-1940 a fostdeputat şi senator în Parlamentul României, la 15 octombrie 1918 fiind alesmembru corespondent al Academiei Române. În 1921 a tipărit la Iaşi carteade poezii Flori de pârloagă, prefaţată elogios de Mihail Sadoveanu. Printre acţiuniledeosebit de importante ale acestui fiu demn al Basarabiei se înscrie, cao pagină de glorie a cugetului românesc, înfiinţarea revistei „Viaţa Basarabiei”,în ianuarie 1932. Pantelimon Halippa, directorul publicaţiei, semnează în primulei număr Un cuvânt înainte, autentic program de luptă al scriitorilor basarabenipentru dezvoltarea, acum nestingherită de restricţiile ţariste, a limbiişi literaturii române.Revista s-a impus atenţiei publicului numeros prin valorificarea şi popularizareacreaţiei scriitorilor clasici români de origine basarabeană Alecu Russo, Bogdan-PetriceicuHasdeu, Constantin Stamati, Constantin Stamati-Ciurea, AlecuDonici ş.a. A constituit, de asemenea, o tribună literară de valoare incontestabilăîn procesul afirmării unor scriitori tineri, chemaţi să continue cauza literaţilor