Basarabia - Limba Romana

264 ROMÂNĂga Prutului atmosfera culturală era revigorată de apariția mai multor revisteliterare, evidențiindu-se „Viața Basarabiei”, prin care s-au impus personalităţiprecum Pan Halippa, N. Costenco ş.a. Destinul dramatic al publicației, ținutăla index timp de jumătate de secol, soarta colaboratorilor ei, precum și a maimultor scriitori și intelectuali basarabeni au influențat negativ procesul literarde la Est de Prut. În primii ani postbelici, foarte ideologizați, aflați subdominația proletcultismului, literatura stagnează, subminându-i-se menireaei dintotdeauna, ulterior însă, prin generația șaizecistă, îşi restabileşte echilibrulnecesar prin N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, I. Alexandru, M. Preda,N. Breban, L. Fulga – generație din România căreia în Basarabia îi corespundepleiada lui Gr. Vieru, I. Druță, S. Vangheli, L. Damian, I. Vatamanu,V. Teleucă, D. Matcovschi, A. Codru, M. I. Cibotaru, V. Beșleagă, V. Vasilache,N. Esinencu, S. Saka, Gh. Vodă. Aceștia vor fi urmați de șaptezeciști (N. Dabija,L. Lari, V. Romanciuc, L. Butnaru, A. Suceveanu, I. Hadârcă, N. Josu,V. Grosu, V. Zbârciog, S. Belicov,), optzeciști (Em. Galaicu-Păun, N. Popa,Th. Chiriac, I. Nechit, N. Leahu), de nouăzeciști și douămiiști (V. Gârneț,V. Ciobanu, Nicoleta Esinencu, M. Vakulovski, C. Cheianu, M. Șleahtițchi,Iu. Ciocan) – marcând peisajul literar aflat în perpetuă schimbare. Vectorulpostmodernist basarabean a fost ilustrat prin evoluția spectaculoasă a scriitoruluiȘtefan Baștovoi, după hirotonisire – părintele Savatie, din perspectiva„evadării din clișeu”, atât din clișeul postmodernist, cât și din cel al ortodoxieiafectate, în totalitarism, de limbajul de lemn. Literatura română din Basarabia,a subliniat protagonista întâlnirii, va fi reflectată mai amplu în noua edițiea Dicționarului General al Literaturii Române, aflată în curs de elaborare subconducerea academicianului Eugen Simion, directorul Institutului de Istorieși Teorie Literară „G. Călinescu”.Dialogul dintre dna Ana Bantoș și participanții la manifestare a scos în evidențănecesitatea unor astfel de întâlniri menite să completeze cunoștințele elevilordin ultimele clase liceale, precum și a studenților despre literatura română, îngeneral, și despre cea din Basarabia, în particular, și să stimuleze eliminarealacunelor prin punerea în circuit a valorilor literare din întreg spațiul culturalromânesc.În final doamna Ana Bantoș a oferit exemplare din recenta sa carte Deschiderespre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică bibliotecilor liceelorși gimnaziilor reprezentate de elevii și profesorii participanți la întrunire.