Basarabia - Limba Romana

cărţi şi atitudini 189atâtea domenii ale vieţii. Suntem doar trup din trupul unui popor de ţăranişi nu avem nici o vină că, din cauza vremurilor de urgie din trecut, purtămpecetea primitivităţii, cu care de altfel sunt pecetluiţi ţăranii din tot cuprinsulsud-estic european” (p. 242).Pantelimon Halippa dă dovadă de spirit obiectiv şi cere înţelegerea cuvenită dinpartea confraţilor de breaslă de peste Prut: „Aşa cum suntem, avem dreptul dea fi cunoscuţi şi luaţi în seamă. Facem deci apel la condeiele cunoscute şi la aceicare până acum n-au avut curajul publicităţii, să brăzdeze adânc, de-a lungul şide-a curmezişul, Basarabia virgină, spre a scoate în evidenţă însuşirile poporuluiei şi spre a pregăti terenul unde va creşte şi va înflori sufletul românesc basarabean,vrednic de plantatorii acestui suflet pe aceste meleaguri, din antichitateatracică şi romană şi din vremurile de mai încoace, când s-a plămădit neamulnostru românesc...” (Ibidem). Autorul articolului-program dorea ca „Viaţa Basarabiei”„să fie acea revistă românească de cultură generală, care să cultive pecititorul basarabean pentru scrisul şi literatura românească” (p. 243).În studiul Prinosul Basarabiei la literatura românească Pantelimon Halippaaduce un omagiu binemeritat basarabenilor care au contribuit esenţial la tezaurulcultural românesc: Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Constantin Stamati,Alecu Donici, Alexei Mateevici, Leon Donici-Dobronravov şi atâţia alţii.Pan Halippa acordă o mare atenţie cultivării limbii române autentice: „O literaturăcât de cât desăvârşită nu putem face în altă limbă decât a poporului nostru...Cum am putea înţelege lumea lui Dumnezeu, cum am izbuti să rupempeceţile de pe tainele ascunse ale destinului, ale vieţii, ale iubirii, ale morţii şiale întregii întinderi de gândire, dacă n-am şti să vedem cu ochi înţelegătoricele ce ne înconjoară, dacă n-am fi în stare să ne folosim de limba părinţilornoştri, în care ei au adunat înţelepciunea de veacuri, au condensat simţăminteleclocotitoare ale altor rânduri de străbuni şi au zugrăvit frumuseţearumenă a atâtor răsărituri de soare, minunea multicoloră a atâtor curcubeiedeasupra văilor şi dealurilor noastre...” (p. 246-247).Ca editor al revistelor „Cuvânt moldovenesc” şi „Viaţa Basarabiei” şi ca autoral cărţii de versuri Flori de pârloagă, Pantelimon Halippa a contribuit considerabilla realizarea postulatelor teoretice, abordate parţial mai devreme, prezentându-lca susţinător al pledoariei velicorusului Gulikin şi stigmatizator alatitudinii deputaţilor moldoveni din Duma de Stat a Rusiei ţariste, străini desentimentele naţionale şi de grija pentru limba şi cultura propriului popor.