Basarabia - Limba Romana

132 ROMÂNĂpaşi înainte. Trebuie să ne învăţăm obsesiile, iar obsesia noastră este suferinţanoastră”. Romulus Rusan a adăugat că suferinţa, care uneşte durerile celordouă maluri, „este o parte a patrimoniului nostru cultural”.Despre expoziţia care prezintă momente tragice a zeci de mii de deţinuţi politici,un spectacol mut al dramelor existenţiale româneşti, despre cele 30 depanouri, fotografii, dar şi exponatul în trei dimensiuni dedicat „FenomenuluiPiteşti” Ana Blandiana a menţionat că sunt „o parte din istoria noastră şi avoastră, deşi a voastră a fost cu mult mai grea. Doar dacă ne vom înţelegetrecutul, cum a fost, de ce a fost, de ce noi am fost aceia, vom putea păşi spreviitor. Fiindcă nu depinde de noi să ne unim ca stat, dar depinde de noi săfim aceeaşi cultură, să avem aceeaşi memorie, să ne cunoaştem cu adevărat,asta înseamnă unirea. Mi se pare mai puţin important dacă o să fim uniţi însensul că ne vom numi cu un singur nume sau că vom fi alături în UniuneaEuropeană.”Prezent la eveniment, ambasadorul României în Republica Moldova, domnulMarius Gabriel Lazurcă, a opinat că expoziţia reprezintă un răspuns laîntrebarea care frământă poporul nostru de 20 de ani: „Cum a fost posibil cacei care au propovăduit unirea să fie declaraţi trădători ai neamului, să fie încarceraţi,torturaţi, ucişi, zdrobiţi?”, îndemnând vizitatorii să caute răspunsulanume în ochii celor condamnaţi, care au rămas înveşniciţi în imagini: „Veţivedea suferinţa, durerea, dar şi libertatea acestor oameni şi, mai cu seamă,încrederea că, până la urmă, dreptate se va face. Expoziţia ar trebui dusă în sateledin România şi Basarabia, pentru a învăţa cine suntem şi de unde venim”.Dintre titlurile expuse remarcăm Bat clopotele pentru Basarabia, de Ioan Adamîn colaborare cu Georgeta Adam, Bucureşti, 1995; antologia Adevărul istoricîn chestiunea Basarabiei, Bucureşti, 1998; Deportaţii tragediei basarabene, semnatde Gleb Drăgan. Reprezentanţii Memorialului Victimelor Comunismuluişi al Rezistenţei din Sighet au oferit în dar bibliotecii o serie amplă de cărţişi documente despre mişcarea şi rezistenţa anticomunistă în Europa şi România,unele dintre acestea tratează şi mişcarea anticomunistă din Basarabiaşi Transnistria. În total donaţia care a intrat în fondul Bibliotecii Naţionale aMoldovei cuprinde circa o sută de cărţi şi documente.Expoziţia a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”din Chişinău, Primăria municipiului Chişinău, Fundaţia Academia Civică(România) şi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi varămâne timp de trei luni la Biblioteca Naţională a Moldovei, urmând să fiereamenajată şi în ale oraşe ale republicii.