Basarabia - Limba Romana

lecţiile istoriei 87mentară din contul capitalului de 10% al regiunii. 6. Pentru retribuirea orelorsporite, profesorului de limba „moldo-valahă” de la Universitatea din SanktPetersburg să i se aloce anual suma de 500 de ruble de argint din contul capitaluluide 10% al Basarabiei 28 .Prin decretul imperial din 12 iulie 1857 s-a permis de a desemna pe lângăofiţerul superior al jandarmeriei din Basarabia un traducător permanent delimbile română şi turcă.Aşadar, organele administrative ale provinciei, al căror personal era compus,în mare parte, din vorbitori de limba rusă, se punea în legătură cu populaţiaprin intermediul traducătorilor.În cadrul Adunării Deputaţilor Nobilimii din Basarabia, desfăşurată în lunaianuarie 1863, au fost supuse discuţiei câteva chestiuni propuse spre dezbaterede către oficialităţi, inclusiv cea referitoare la revizuirea regulamentuluicu privire la alegeri. Nobilii şi-au expus opiniile vizavi de acest regulament înprocesul-verbal din 26 ianuarie 1863, pe care i l-au prezentat guvernatoruluicivil interimar al Basarabiei, baronul I.O. Velio. Informându-l, la 23 februarie1863, pe Guvernatorul General al Novorosiei şi Basarabiei, Pavel E. Koţebu,despre sugestiile nobililor basarabeni, Velio nu a fost de acord cu următoareapropunere a acestora: „În procesul-verbal este exprimată părerea de a numi înfuncţiile elective locuitori ai regiunii din toate categoriile sociale, care cunosclimba moldovenească, cu excepţia evreilor. Privitor la limba moldoveneascăeu consider că obligativitatea ei pentru persoanele din cadrul instituţiilor administrativeşi economice va duce la predominarea elementului moldovenescasupra celui rusesc, ceea ce va crea incomodităţi pe plan guvernamental. Înplus, tot judeţul Akkerman şi cea mai mare parte a judeţelor Hotin şi Bender,precum şi toate oraşele sunt populate nu de moldoveni” 29 . În modul acesta afost respinsă propunerea nobililor referitoare la utilizarea limbii române însfera administrativă, neţinându-se cont de faptul că majoritatea covârşitoarea populaţiei Basarabiei o constituiau românii autohtoni.Gradul de rusificare a instituţiilor administrative din provincie a fost pusîn lumină în urma efectuării recensământului general al populaţiei din1897, care, pe lângă alte aspecte demografice, conţine şi date statisticedespre repartiţia locuitorilor pe grupuri de ocupaţie. Prezentăm în continuaredatele cu privire la numărul persoanelor angajate în administraţie,justiţie şi organele de poliţie (corespunzător grupării profesionale expuseîn sursa cu rezultatele recensământului), conform limbii materne pe careau declarat-o.Populaţia Basarabiei încadrată în administraţie, justiţie şi poliţie după limbamaternă, la 1897: