Basarabia - Limba Romana

122 ROMÂNĂ– reluarea transportului de pasageri şi mărfuri, în urma refacerii în 1935 apodului dintre Tighina şi Tiraspol;– stabilirea de relaţii directe între agenţiile de presă Rador şi TAAS;– circulaţia liberă în România a publicaţiilor sovietice „Izvestia” şi „Journalde Moscou”;– restituirea în iunie 1935 a unei părţi din tezaurul românesc, depus la Moscovaîn timpul Primului Război Mondial;– repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului Dimitrie Cantemir,aflate într-o biserică din Moscova;– intensificarea schimburilor culturale, ştiinţifice şi artistice.La 15 septembrie 1934, Uniunea Sovietică a devenit membră cu drepturidepline a Ligii Naţiunilor, care avea la baza activităţii sale principiul fundamentalal rezolvării conflictelor dintre state numai prin mijloace paşnice. Înaceastă calitate, Rusia sovietică se angaja să respecte integritatea teritorială şiindependenţa tuturor statelor membre ale Ligii Naţiunilor, deci implicit aleRomâniei, care era membru fondator al acestei organizaţii universale.După primirea în Liga Naţiunilor, lui Nicolae Titulescu Guvernul român i-aacordat mandat pentru a organiza negocieri cu partea sovietică, în scopulîncheierii unui tratat de asistenţă mutuală 12 cu Uniunea Sovietică. Astfel, înluna septembrie 1935, au început tratative confidenţiale între Titulescu şiMaxim Litvinov pentru negocierea pactului preconizat. Discuţiile cu ministrulde externe sovietic s-au prelungit timp de un an, fiind întrerupte în maimulte rânduri, din cauza rezervelor exprimate de partea sovietică faţă de necesitateaîncheierii unui astfel de pact cu România. În cele din urmă, Livinov aacceptat să poarte negocieri privind pactul de asistenţă mutuală, numai dupăce a văzut noile împuterniciri acordate lui Titulescu de guvernul român, careprevedeau în principal încetarea propagandei antisovietice din România şicrearea unei imagini favorabile Uniunii Sovietice în ţara noastră.Negocierile s-au concretizat doar prin convenirea, la 21 iulie 1936, a unuiProtocol, care stabilea principiile de bază ale viitorului pact de asistenţă mutuală.În două dintre cele patru articole ale protocolului se recunoştea graniţade Est a României, delimitată de râul Nistru, dar nu în mod direct, ci implicit.Din păcate, negocierile privind un eventual pact de asistenţă mutuală întrecele două ţări aveau să rămână în acest stadiu, deoarece Maxim Litvinov îşidepăşise mandatul acordat de guvernul sovietic, iar Nicolae Titulescu îşi pierduseportofoliul externelor, în urma remanierii guvernamentale din 29 august1936.