Basarabia - Limba Romana

nota bene 13voltare durabilă al acestei zone, care prezervă trama stradală a Chişinăului dinsecolul al XVIII-lea. Din primele zile ale şederii mele la Chişinău m-am luptatcu sentimentul că asist la dispariţia definitivă a memoriei de piatră a oraşului.Mi-am propus însă să nu asist melancolic, ca un poet romantic pe ruineleantichităţii, ci să trezesc o conştiinţă culturală că aceste „ziduri vechi” suntun patrimoniu de suflet, dar şi economic. Chişinăul este parte a civilizaţieieuropene şi îşi are vocaţia de a dialoga cu aceasta şi prin intermediul turismuluicultural. Or, trebuie să fie limpede că nimeni nu are să vină la Chişinăusă vadă un pseudoManhattan din alucobond (material sintetic din carese fac faţadele clădirilor moderne) sau o masivă structură de beton cu peretede sticlă şi nici reconstrucţii Disneyland mai kitsch decât originalul. În modparadoxal, orice efort de sincronizare tehnologică condamnă zonele noastrela anacronism. Cea mai inspirată pastişă dintr-un univers arhitectural globalizateste mai puţin valoroasă din punctul de vedere al vizitatorului străin decâtjumătate de zid ruinat din piatră de Chişinău şi mortar de pământ. Modernizareaurbanistică nu poate să însemne înlocuirea oraşului vechi cu un oraşcontemporan. Cele două trebuie să înveţe să convieţuiască, mai ales în sensulcă cel din urmă nu trebuie să-l strivească pe cel dintâi. Revin acum la întrebare.Văzând ruinarea oraşului istoric şi tristeţea din ochii celor câţiva iubitoriai acestuia (aici trebuie să-i pomenesc pe Lică Sainciuc şi grupul de tineri inimoşide la Agenţia pentru inspectaresi restaurare a monumentelor),cunoscând lipsa acută de resursefinanciare pentru restaurare, ampropus Ministerului Culturii dinRepublica Moldova ca ICR Chişinăusă preia în grijă un monumentistoric în stare de abandon şi procesde ruinare – există câteva zeciîn Chişinău – şi să-l restaurezedupă rigorile meseriei de restaurare.Mai mult de atât, am propus caaceastă restaurare să se transformeîntr-un şantier-şcoală, astfel încâtsă formăm oameni (elevi şi uceniciai şcolilor profesionale, meşteri,arhitecţi, ingineri constructori) înspecializarea de restaurare. Desprecosturi vom vorbi mai târziu, vreausă spun doar că restaurarea nu estePetre Guran. Desant cultural în Basarabiaieftină, dar nici aşa scumpă cum o