Basarabia - Limba Romana

188 ROMÂNĂbasarabeni (şi nu numai a acestora) în condiţiile noi: Constantin Stere, NicolaiCostenco, Magda Isanos, Petre Ştefănucă, Gheorghe Bezviconi, George Meniuc,Ştefan Ciobanu, Bogdan Istru ş.a. Acest adevăr poate fi constatat cu uşurinţăla lectura volumului Scriitori de la „Viaţa Basarabiei” (Editura Hyperion,Chişinău, 1990), alcătuit de Alexandru Burlacu şi Alina Ciobanu. Esenţialepentru înţelegerea justă a importanţei acestei publicaţii şi pentru desluşirea orientăriinemijlocite a autorilor ei ni se par studiile Un cuvânt înainte şi PrinosulBasarabiei în literatura românească de Pantelimon Halippa, Din istoria mişcăriinaţionale în Basarabia (fragment) de Ştefan Ciobanu, Variantele poeziei Limbanoastră de Vasile Harea, Limba şi geniul naţional de Constantin Stere, Anul literar1938 în Basarabia de Nicolai Costenco, precum şi poezii de Ion Buzdugan,Vladimir Cavarnali, Nicolai Costenco, Magda Isanos, Bogdan Istru, Andrei Lupan,George Meniuc, Ioan Sulacov şi ale altor debutanţi ai epocii.Pantelimon Halippa considera că revista aparţinea cărturarilor basarabeni dedicaţiscrisului literar şi care aveau următoarele scopuri: „1) desţelenirea paraginiitrecutului de robie, care mai persistă în unele privinţe în Basarabia; 2) dezvăluireaşi înfăţişarea sufletului românesc basarabean în ceaţa vremurilor apuse şi însplendoarea luminii de astăzi; 3) cercetarea pământului Basarabiei din punct devedere geografic şi etnografic; 4) îndrumarea fiilor Basarabiei pe căile românismuluişi ale statului naţional român; 5) crearea de legături sufleteşti între locuitoriiBasarabiei fără deosebire de naţionalitate şi religie; 6) cimentarea legăturilorîntre românii din tot cuprinsul României Mari şi cei din afară de hotarele eipolitice; 7) urmărirea mersului instituţiilor de cultură spirituală şi materială înBasarabia şi chiar în Ţara întreagă, în măsura în care înregistrarea faptelor poateajuta aducerea de lumină în problemele basarabene; 8) dezbaterea nevoiloreconomice ale Basarabiei; 9) revista presei care tratează chestiuni obşteşti, ceprivesc şi regiunea noastră; 10) împărtăşirea cititorului uitat şi izolat pe meleagurilebasarabene la problemele de cultură generală şi de civilizaţie umană carefrământă capete, popoare, universul întreg; 11) orice alte probleme şi chestiunicare în cursul muncii vor fi găsite că răspund scopurilor Asociaţiei «Cuvântulmoldovenesc» şi revistei «Viaţa Basarabiei»” (p. 241).În continuare Pantelimon Halippa punctează elemente de politică editorialăpentru a realiza programul stabilit: „Prin pagini de beletristică, versuri, folclorşi studii de orice natură, care ar oglindi sufletul moldoveanului basarabean,ne propunem să-l arătăm fraţilor lui de aiurea, care nu ne cunosc nici astăziîndeajuns, aşa cum se prezintă cu însuşirile lui caracteristice, precum: cuminţeniapilduitoare, bunătatea îngăduitoare şi iertătoare, omenia neafişată şi neoţărâtă,răbdarea tăcută şi creştină, modestia sinceră şi netrâmbiţată şi atâteaaltele. N-am dori însă să ne ascundem nici defectele şi mai ales întârzierea în