Basarabia - Limba Romana

critică, eseu 201ce vorbitor de limba română. Că aceste procedee au o motivaţie politică şinu una ştiinţifică o demonstrează reluarea lor de fiecare guvern al RepubliciiMoldova de orientare politică promoscovită.O expresie aparte a presiunilor exercitate asupra românilor din teritoriul ocupatde Rusia şi de Uniunea Sovietică în vederea ştergerii identităţii lor etnicepoate fi aflată în cea mai mare parte a literaturii scrise de românii din acesteteritorii. În secolul al XIX-lea, cu mare dificultate se poate vorbi, aici, deexistenţa unei literaturi de limbă română. Circumstanţele etnice opresive auîmpiedicat o dezvoltare normală. La acestea, se adaugă interdicţiile practicatede cenzura imperială ţaristă şi de acea sovietică. Încât românii din aceste teritoriicare au simţit nevoia de a scrie literatură în limba română fie că au trecutgraniţa şi s-au stabilit în România, fie că literatura lor a fost tipărită în aceastăţară. Un exemplu concludent de cenzurare a tendinţelor de afirmare a identităţiiromâneşti în literatură îl oferă romanul scris în româneşte şi descoperitîn arhivele imperiale ruseşti. Pe larg, discut acest caz în capitolul Aglaia, dinvolumul de faţă. După instaurarea puterii sovietice, niciun scriitor român dinteritoriul ocupat nu şi-a mai putut tipări lucrările în România, iar legăturiledintre scriitorii de limba română din Moldova sovietică şi cei din Româniaau fost suprimate.Măsurile pe care le-au luat autorităţile sovietice au aparţinut unei strategiigeopolitice şi de ideologie literară cu bătaie extrem de lungă. Astfel, în 1928,în R.A.S.S. Moldovenească a fost înfiinţată o uniune a scriitorilor moldoveni,care, şi prin titlu, era destinată să fie opusă Societăţii Scriitorilor Români dela Bucureşti. Acea uniune a scriitorilor moldoveni a fost subordonată UniuniiScriitorilor din R.S.S. Ucraineană, iar cel care o conducea îşi avea sediul laMoscova. Pe această cale, se încerca să se acrediteze opinia că aşa-numita „literaturasovetică moldovenească” este de origine slavă şi că locul ei nu este înliteratura română. Pentru a accentua desprinderea de orice urmă de latinitate,aşa-numita „literatură sovetică moldovenească” a fost definită de autorităţilesovietice drept una dintre cele „şapte zeci şi şapte de literaturi naţionale sovetice”.Aşadar, literatura sovietică moldovenească era înnobilată cu rangul de„literatură naţională”, ca expresie a unei părţi a „norodului sovetic”.Caracterul impus al identităţii etnice din domeniul literaturii reiese cu limpezimeşi din implantarea ideologiei literare a bolşevismului. Literatura dinteritoriul actual al României a fost şi ea supusă procesului de bolşevizare ideologică,imediat după ocuparea ţării de către armata roşie, în 1944. Cele douădecenii care au urmat au impus bolşevismul literar de tip sovietic, la care s-arenunţat însă, în foarte mare măsură, după 1965 – când în România nu s-a mai