Basarabia - Limba Romana

eveniment 253Doina CERNICAIstoria Basarabiei la SuceavaD.C. – membră a UniuniiScriitorilor din România,a Uniunii ZiariştilorProfesionişti din Româniaşi a Uniunii Internaţionalea Presei Francofone, esteautoare a unor cărţi de prozăşi publicistică, traducătoareşi realizatoare a paginilorsăptămânale de literaturăşi artă de la cotidianul „Crainou”, Suceava. Distinsăcu premii naţionale şiinternaţionale. În anul 2011,oraşul Terville (Franţa) i-aacordat Marele Premiu„Pentru calitatea scrisuluişi pentru talentul depovestitoare”.În aulă, întrebarea „Cine este din Basarabia?” a ridicatmâini de toate vârstele. Mai ales de studenţi,însă şi de cadre didactice. Amestecaţi printre colegişi cu toţii printre ceilalţi participanţi adunaţi deentuziasmul preotului Viorel Vârlan şi de respectulpurtat acestuia, de prestigiul profesorului şi istoriculuiŞtefan Purici, de interesul pentru ceilalţiinvitaţi – Aurel Preda, preşedinte, Gheorghe Băloi,secretar al Asociaţiei Române de Politică Externă(A.R.P.E.), şi Cristi Dumitru, director-general alInstitutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Româniide Pretutindeni, dar înainte de toate de temamanifestării: „Basarabia – un destin istoric (1812-2012)”. Acţiunea a avut loc la Universitatea „Ştefancel Mare”, Suceava, coorganizatoare, împreună cuFundaţia „In memoriam”, Suceava, condusă de preotulViorel Vârlan (parte componentă a A.R.P.E.),A.R.P.E. şi Fundaţia Ecologică din Bucovina, cu dr.Ioan Ieţcu, preşedinte, iar din desfăşurarea ei nu alipsit momentul de reculegere închinat amintiriicelui care a fost, istoric de statura excelenţei, acad.Florin Constantiniu.Axată pe evocarea „zilei triste – pentru toţi româniicare simt româneşte – în care Basarabia a fostanexată de Rusia ţaristă luând o parte din duhulŢării”, „pe ceva ce s-a întâmplat şi nu trebuie să semai întâmple”, cum a spus părintele Viorel Vârlan,întâlnirea i-a prilejuit universitarului Aurel Preda,fost ambasador, general (r), expert în drept internaţionalşi în tratate internaţionale, una dintre personalităţilecare au redactat textul Declaraţiei de Independenţăa Republicii Moldova, răsfoirea unorpagini din trecut, cu insistenţă asupra rolului jucat