Basarabia - Limba Romana

186 ROMÂNĂstatistice, din care evidenţiază, de exemplu, că „Chişinăul, printre cei 1.500de funcţionari (în numărul acesta intră şi profesorii diferitelor şcoli secundareşi urbane) numără numai 226 de persoane cu nume moldoveneşti, şi nu zicmoldoveni, căci nu ştiu dacă măcar vreo 20 de inşi din cei 226 au conştiinţanaţională moldovenească. Tabloul devine şi mai îngrozitor, când privim furnicarulslujbaşilor statului, repartizaţi după ministere, astfel avem:1) La ministerul de interne: 235 străini şi numai 44 de origine moldovenească;2) La ministerul de finanţe: 203 străini şi numai 24 de origine moldovenească;3) La ministerul comerţului şi industriei: 45 străini şi numai 7 de origine moldovenească...11) La direcţiunea căilor ferate nici un funcţionar de origine moldovenească”(p. 4).Reflecţiile autorului asupra acestor date statistice aruncă multă lumină în problemarusificării provinciei noastre, inclusiv prin concursul funcţionarilor deorigine moldovenească, care „de-abia mai înţeleg graiul poporului moldovenesc,fiind mai iniţiaţi doar în înjurătura moldovenească... În maşina birocratismuluirusesc nenorociţii aceştia joacă rolurile de mâna a doua sau chiar dea treia, fiind conţopişti, pisăraşi şi numai rareori ocupând nişte posturi maiînalte şi mai importante: mizerabila lor situaţie parcă într-adins a luat fiinţăpentru a-i pedepsi pentru păcatul inconştienţei naţionale...” (Ibidem).Pantelimon Halippa descrie amănunţit starea de lucruri din justiţie: „Vă puteţiînchipui ce fel de dreptate împart oamenii justiţiei, când ei nu ştiu o boabădin limba poporului de baştină! Nu-i vorbă, interogatoriul la tribunalul dinChişinău, pentru moldoveni, se face prin translator în moldoveneşte, dar s-auîntâmplat cazuri când bietul moldovean de la ţară a fost judecat şi osândit,fără să ştie ce şi cum... S-au văzut ţărani moldoveni înhăţaţi în puterea legii,pe care ei n-o ştiu şi nici n-o pot şti, şi duşi în Siberia, tot drumul strigândînspăimântaţi şi nedumeriţi: «Da unde mă duceţi, da ce am făcut?»” (p. 5).Într-un alt text publicistic el citează din articolul Basarabia sub stăpânirearusească, 1812-1912 adevăruri crunte „despre nimicirea şcolilor lancasteriene,semimoldoveneşti, înfiinţate în oraşele de ţinut ale Basarabiei pe timpulîmpăraţilor Alexandru I şi Nicolai I, despre izgonirea limbii moldoveneşti,ca obiect de învăţământ, din seminarul spiritual şi din liceul de la Chişinău,despre introducerea limbii slavone în biserică, despre prigonirea elementuluimoldovenesc în aşezămintele guberniale de la 1870 încoace şi multe alte nedreptăţice s-au făcut moldovenilor în timp de o sută de ani” (p. 6). Inimosulpublicist elogiază un calendar (al lui C. V. Popescu) în condiţiile în care în1912 lipsea interesul moldovenilor pentru carte şi, în genere, pentru cultură.