Basarabia - Limba Romana

84 ROMÂNĂCa rezultat, în puterea legii ce a fost promulgată de împărat la 13 iunie 1836 17 ,oficialităţile imperiale au stabilit un termen de şapte ani pentru folosirea limbiiromâne în cadrul instituţiilor publice ale Basarabiei, şi anume: în cazurileîncheierii contractelor, depunerii petiţiilor şi al altor hârtii cu caracter oficial.Conform legii, „în Basarabia, se permite de a întocmi contractele şi orice tipde tranzacţie în două limbi, adică pe o jumătate de foaie – în limba rusă, iarpe cealaltă – în limba moldovenească; în acelaşi mod urmează să fie trecuteşi în registru, când sunt prezentate în instituţiile de stat”. Dar, se menţioneazămai departe în lege, întrebuinţarea „limbii moldoveneşti anume la scriereacererilor, anunţurilor şi a orice fel de hârtii, înaintate instituţiilor de stat, selimitează la şapte ani, începând din acest moment (termen stabilit, în genere,pentru încheierea studiilor liceale); după expirarea acestui termen, toate hârtiilevor fi primite nu altfel decât în limba rusă, exceptând, de fapt, după cumse înţelege de la sine, documentele care urmează să fie prezentate în original,însoţite de traduceri”.Trimişii Petersburgului în Basarabia ţineau cont de faptul că dreptul de a depunepetiţii şi alte acte în limba română era acordat pe un termen de şapte ani. La 8 mai1842, directorul Liceului Regional din Chişinău a ţinut să-i amintească guvernatoruluimilitar al Basarabiei despre expirarea, în curând, a acestui termen 18 .Între timp, în unele instituţii administrative a fost introdusă funcţia de traducător.De exemplu, la 19 martie 1835, ca urmare a propunerii înaintate deGuvernatorul General al Novorosiei şi Basarabiei M. S. Voronţov, împăratulşi-a dat acordul de a institui în cadrul Cârmuirii Regionale a Basarabiei funcţiade traducător, titularul având misiunea să traducă în ruseşte actele scrise înlimbi străine, adresate guvernatorului civil al Basarabiei 19 .Post de traducător exista şi în cadrul Consiliului Regional al Basarabiei. Doritoriide a-l ocupa erau obligaţi să susţină un examen pentru a li se verificagradul de cunoaştere a limbii române şi aptitudinile de a traduce în ruseşte.Astfel, în luna mai 1835, membrilor Consiliului Liceului Regional din Chişinăule-a fost prezentată următoarea chestiune de pe ordinea de zi. Prin adresadin 18 mai 1835, Consiliul Regional i-a comunicat Direcţiei Liceului Regionalcă Alexandru Botezatu, funcţionar în cadrul Cancelariei GuvernatoruluiCivil al Basarabiei, a solicitat să fie transferat în postul de traducător al ConsiliuluiRegional, dar pentru a-l numi în acest post era necesar, mai întâi, să fieexaminat în privinţa cunoaşterii limbii române şi traducerii din această limbăîn rusă, din care motiv a rugat să fie supus probei de verificare. În urma examinăriis-a constatat că A. Botezatu stăpâneşte foarte bine ambele limbi la nivelgramatical şi are abilităţi de a efectua traduceri dintr-o limbă în alta 20 .La 28 noiembrie 1835, Ioan Baltag, fiul protoiereului Onufrie Baltag din satulMoleşti, judeţul Bender, i-a adresat directorului Liceului Regional din Chişi-