Basarabia - Limba Romana

lecţiile istoriei 97Ponderea Basarabiei în cadrul statului naţional unitar român era de 15,1% înprivinţa populaţiei şi de 15, 9% a teritoriului:Teritoriul Suprafaţa (km pătraţi) PopulaţiaRomânia 295.049 18.057.029Basarabia 44.422 2.864.402Cea mai mare parte a populaţiei locuia la sate. Potrivit recensământului din1930, singurul recensământ complet din perioada interbelică, situaţia, în procente,se prezenta astfel:Teritoriul Populaţia urbană Populaţia ruralăRomânia 20,2 79,8Basarabia 12,9 87,1Din cei 370.109 locuitori ai oraşelor basarabene, 114.896 domiciliau în Chişinău,devenit cel de-al doilea oraş ca mărime din România, după Bucureşti,care avea 639.040 de locuitori.În România, ca şi în celelalte state europene, alături de populaţia majoritarătrăiau minorităţi naţionale. Ponderea acestora, în procente, era următoarea 1 :Teritoriul români unguri germani ruşiruteni,ucrainenisârbi,croaţi,slovenibulgariRomânia 71,9 7,9 4,1 2,3 3,2 0,3 2,0 0,3Basarabia 56,2 – 2,8 12,3 11,0 – 5,7 –cehi,slovaciTeritoriul polonezi evrei greci turci tătari găgăuzi ţigani alte neamuriRomânia 0,3 4,0 0,1 0,9 0,1 0,6 1,5 0,3Basarabia 0,3 7,2 – – – 3,4 0,5 0,3Aşadar, românii constituiau majoritatea absolută a populaţiei Basarabiei. O ponderesemnificativă aveau ruşii, rutenii şi ucrainenii, evreii, bulgarii şi găgăuzii.Integrarea provinciilor istorice în cadrul statului naţional unitar român a constituituna dintre preocupările majore ale oamenilor politici în primii ani dedupă 1918.Acestea s-au aflat sub administraţii diferite: Basarabia – rusească, Bucovina –austriacă, Transilvania – maghiară.Totodată, se impunea asigurarea egalităţii de tratament pentru toţi locuitorii,indiferent de rasă, naţionalitate, religie sau limbă.Odată cu ratificarea de către regele Ferdinand a actelor de unire, toţi locuitoriiprovinciilor istorice respective au devenit cetăţeni români, cu drepturi şi obligaţiiegale cu cei din vechiul regat.