Basarabia - Limba Romana

214 ROMÂNĂAcest spaţiu, martor al umilinţelor Moldovei nistrene, adăposteşte momentelede fericire ale celor doi îndrăgostiţi, în acordurile muzicii lui Beethoven,Bach şi Chopin, interpretate cu virtuozitate de Olguţa. Muzica tinerei pianisterăsună din nou, ca în vremurile trecute, când în saloanele boierimii moldoveneconcertau maeştrii Europei apusene. Cântecul de lebădă al eroineireaduce la lumină tradiţia culturală a Moldovei, în acest oraş uitat de lume şide Dumnezeu, în această casă boierească, părăsită şi ruinată.În lucrările ambilor scriitori, oraşul Bălţi îmbracă imaginea tristă a unui oraşnoroios, apăsător şi amnezic. Drumul devine principalul „instrument” decare se serveşte rătăcitorul pentru a-şi construi itinerarul în interiorul dedalic.Autorii realizează o imagine completă a parcursului labirintic. După ce a bătutstrăzile labirintului citadin, cel care se plimbă juxtapune elementele răzleţiteale oraşului sub forma unui colaj.În La Medeleni traversarea oraşului şi orientarea spre alte orizonturi sunt logicînsoţite de o explorare a spaţiului intimităţii. Definit dintr-o altă perspectivă,oraşul este redus finalmente la locuinţa văzută ca o cochilie, care îl protejeazăpe cel care locuieşte în ea, ascunzându-i dramele.În Un oraş din infern urbea este „parazitată” de subiectivitatea şi imaginarulscriitorului. Oraşul privit duce la crearea unuia „literar” prin dispunerea anumitoraspecte reale în ficţiune. După ce au fost „stocate” în memoria scriitorilor,peisajele citadine se transformă în imagini literare substanţiale.Bibliografie1Geo Bogza, Un oraş din infern, în Basarabia, ţară de pământ,Editura Aria, Bucureşti, 1991, p. 77.2Ivan Evseev, Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale,Editura Amarcord, Timişoara, 1999.3Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, EdituraHyperion, Chișinău, 1990.4Ionel Teodoreanu, La Medeleni. Între vânturi, vol. III,Jurnalul Naţional, Bucureşti, 2009.