Basarabia - Limba Romana

216 ROMÂNĂdespre activitatea Institutului SocialRomân de la Bucureşti, s-a număratprintre cei câţiva intelectuali de marcădin Basarabia care au depus eforturipentru înfiinţarea unei structuri modernede cercetare. În anul 1934 a ajuns săfie secretarul Institutului Social Romândin Basarabia, iar în anul 1939 a fost numitdirector al acestui Institut.Concentrat în armata română în anul1939, se eliberează în iunie 1940 şi soseştela Chişinău la 26 iunie, cu douăzile înainte de momentul anexării Basarabiei.Surprins aici de tragicele evenimente,nu-şi părăseşte oraşul: nu puteasă plece cu un copil bolnav, nu-şi văzusepărinţii bătrâni din Ialoveni, care în curândvor fi deportaţi în Siberia, îl ţineau Folcloristul Petre Ştefănucăpe loc studiile depozitate la Institut. Depune o cerere la comisariatul norodnical învăţământului şi este angajat ca lucrător ştiinţific la Institutul de Istorie,Economie, Limbă şi Literatură de pe lângă Sovietul Comisarilor Norodnicial R.S.S.M. Sectorul de limbă şi literatură moldovenească era condus de I. D.Ciobanu, care a pledat pentru o limbă literară deosebită de cea română. Făcândclar diferenţa dintre graiul vorbit şi limba literară, Petre Ştefănucă se lanseazăîn polemici cu şeful Sectorului de Limbă şi Literatură Moldovenească,care dirija elaborarea lucrărilor de gramatică a limbii moldoveneşti. P. Ştefănucăse pronunţă deschis pentru păstrarea alfabetului latin şi a denumiriicorecte a limbii române. Aceste manifestări au fost o primă cauză a arestăriisavantului la 9 octombrie 1940. În mâinile NCVD-ului nimeresc şi multe dintredocumentele neevacuate ale Siguranţei Române, în care erau menţionateunele acţiuni ale lui Petre Ştefănucă (spre exemplu, luarea de cuvânt la CongresulAsociaţiei Refugiaţilor de peste Nistru). Şi ele au servit, la rândul lor,motive de acuzare. Este anchetat timp de şase luni, ultima dată de un tribunalrevoluţionar excepţional, aducându-i-se învinuiri imaginare: că este agent alromânismului, al imperialismului, că este fascist, antisemit. Refuzând să înţeleagăaceste perturbări istorice, Ştefănucă cere anchetatorilor să-i asculte încalitate de martori pe colegii săi de cercetare, care-i cunosc nemijlocit activitatea.Cererea îi este satisfăcută. Directorul Institutului Senchevici, şeful desector I. D. Ciobanu, colegii Tendler, Dunaevschi, Dobândă, Portnoi contribuiela formularea capetelor de acuzare, dovedindu-se necruţători cu cel ce