Basarabia - Limba Romana

lecţiile istoriei 65Valentin TOMULEŢEtapele şi specificul incorporăriiBasarabiei în sistemul economicşi politic al Imperiului Rus(anii 1812-1868/1873)V.T. – dr. hab., prof. univ.,Catedra istorie universală,U.S.M. Autor a peste 150 delucrări ştiinţifice, inclusiv 3monografii, 2 culegeri dedocumente (reflectând aspecteale istoriei Basarabieiîn sec. al XIX-lea), un manualuniversitar (coautor). Lucrărirecente: Cronica protestelorşi revendicărilor populaţieidin Basarabia (1812-1828)(2 volume, 2007), Basarabiaîn epoca modernă (1812-1918) (Instituţii, regulamente,termeni) (3 volume, 2012).Raptul Basarabiei 1 de la 16/28 mai 1812 a fost oconsecinţă directă a politicii expansioniste promovatăconsecvent, în a doua jumătate a sec. alXVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea, în Balcanide către cercurile imperiale ale celor două puteri.Şi deşi au trecut anii, nedreptatea săvârşită la 1812,prin care Imperiul Otoman nu şi-a respectat obligaţiunileasumate prin capitulaţii de a apăra integritateateritorială a Principatelor Româneşti, cedândfără niciun drept un teritoriu ce nu-i aparţinea, iarImperiul Rus anexând un teritoriu la care nu aveaniciun drept 2 , este resimţită şi astăzi.În determinarea direcţiilor prioritare ale politiciiruseşti în Basarabia ţarismul era nevoit să ţinăcont de interesele economice şi politice imperialefaţă de teritoriile nou-anexate. Ocupând la 1812un teritoriu ce nu-i aparţinuse şi la care nu aveaniciun drept, ţarismul nu l-a inclus imediat în sistemuleconomic şi politic al imperiului, dar l-aseparat de pieţele tradiţionale europene prin cordonulsanitaro-vamal de pe Prut şi Dunăre, iar decele ruse – până în 1831 – prin cel de pe Nistru.Politica imperială rusă în Basarabia era generată, înfond, atât de interesele clasei dominante – ale dvorenimiiagricole, cât şi de interesele cercurilor comercial-industrialeîn dezvoltare din Rusia, ce tindeausă-şi extindă sferele de dominaţie economică