formarea competenţei ecologice la studenţi în procesul predării ...

Tabelul A4.1. Aprecierea calităţii mediului ambiant după conţinutul bioxidului de sulfNivelul Conţinutul SO ,2mg/dm 3Gradul de poluareI 0,3 Poluare foarte puternicăPrezenţa lichenilor (+), lipsa (-)fructiculoşi foliaceli Corticali• Estimarea gradului de poluare a aerului după starea frunzelor de pinPentru studiu se pot lua pini din diferite locuri, localităţi, se studiază planta în întregime.Poluanţii duc la apariţia petelor incolore, galbene, negre, cât şi a crenguţelor uscate.Categoria aceasta de plante arată că sunt foarte sensibile în special la oxidul de sulf (IV),care micşorează procesul de fotosinteză, distruge clorofila (cloroză), deoarece pătrunzând încitoplasma celulei în procesul de respiraţie SO se transformă în H SO şi carbonizează celulele:22 4C12 H22O11→ 12 C + 11H2O.• Determinarea gradului de poluare a aerului după depunerile de zăpadă.Stratul de zăpadă este un indicator al poluării tehnogene şi reprezintă un obiect de studiufavorabil de cercetare, având capacitatea înaltă de absorbţie, în zăpadă se proiecteză poluareaatmosferică, iar informaţia geochimică a stratului de zăpadă oferă posibilitatea de a stabili surselede poluare şi zonele de impact.Modul de lucruPentru colectarea probelor de zăpadă se foloseşte un tub de sticlă cu un diametru de 5 cm. Oprobă medie poate fi alcătuită din 12-15 coloane de zăpadă colectată de pe o suprafaţă de 10 m 2 .După colectare care se efectuează odată cu căderea zăpezii, apoi peste fiecare 7-8 zile, se topesc latemperatura camerei în regim unic, volumul apei alcătuind 1-1,5 litri, apa se filtrează şi se supuneanalizei.-Analiza unor indici chimici: pH-ul, ionii de amoniuNH , ionii de nitrit NO+4−2, nitrat−NO3, sulfat2−SO4 . Rezultatele analizei chimice a straturilor de zăpadă se introduc în tabelul 4.2.155